Tiziano Vecellio – 445 de ani de la moartea pictorului italian

Tiziano Vecellio sau Tiziano Vecelli (în română Tițian), este considerat cel mai mare pictor renascentist italian al școlii venețiene. Pictorul Tițian s-a născut în micul sat Pieve di Cadore, situat în mijlocul vârfurilor montane ale Alpilor, chiar la nord de Veneția și nu departe de Tirolul austriac. A fost ucenicul lui Sebastiano Zuccato, un maestru al mozaicurilor, la Veneția. În scurt timp a trecut la atelierul familiei Bellini, însă adevăratul său profesor a devenit Giovanni Bellini, cel mai mare pictor venețian al vremii. În 1590, teoreticianul Giovanni Lomazzo l-a declarat „soarele în mijlocul micilor stele nu numai printre italieni, ci și printre toți pictorii lumii”. În 1511 pictează trei fresce pentru Scuola di Sant’Antonio din Padova și tabloul „Cristos pe drumul Calvarului”. Apoi pictează multe portrete, fascinante redări ale frumuseții feminine surprinse în ipostaza „Florei” sau a „Salomeei”, precum și „Înălțarea Fecioarei”, o pânză de dimensiuni vaste, integrată în interiorul bisericii călugărilor franciscani din Frari. Tiziano dezvoltă un stil personal al culorilor, care veneau aplicate în mod rapid, câteodată imprecis, fără desene pregătitoare: rezultatul este o expresivitate directă, figurile sunt mai vii și reale. Este unul din cei mai prestigioși portretiști și cu siguranță cel mai influent. Tiziano moare pe 27 august 1576, în timpul epidemiei de ciumă.