Vitrină de carte: Michael Faraday, ”unul dintre cei mai mari fizicieni experimentatori”.
Se împlinesc 230 de ani de la nașterea chimistului și fizicianului englez Michael Faraday (22 septembrie 1791, Newington Butts, Regatul Marii Britanii), renumit pentru cercetările sale în domeniul magnetismului și curentului electric.
De la o vârstă fragedă a început să realizeze acasă diferite experimente științifice. Începând cu anul 1813 a lucrat ca ajutor de laborant al profesorului Humphrey Davy, la Universitatea Queen’s (Belfast). Din 1815, dedică mai mult timp propriilor sale cercetări, reușind să publice două dintre celebrele sale lucrări: despre lichefierea clorului și despre mișcările electromagnetice. În 1825, Faraday a devenit director al unui laborator la Universitatea Queen’s, iar în 1827, profesor și șef al departamentului de chimie. A studiat relația dintre fenomenele electrice și magnetice, descoperind, în 1831, fenomenul de inducție electromagnetică. În 1833 a inventat voltmetrul și a descoperit legile electrolizei (legile lui Faraday) și, în 1845, fenomenul de rotație al planului de polarizare a luminii întrun câmp magnetic (efectul Faraday). A introdus o serie de concepte în știință – catod, anod, ioni, electroliză, electrozi.
A fost un savant de o rară modestie, cu o înaltă ținută morală, fiind convins că: „Trebuie să fii orb la amenințările dușmanilor și să privești deschis la bunăvoința prietenilor.” (Florea I.C., „Trei savanți iluștri”, București, 1978). În timpul vieții n-a acceptat să primească nicio distincție și nu a vrut să patenteze niciuna dintre descoperirile și invențiile sale, lăsând ca acestea să se folosească gratuit.
A încetat din viață în 25 august 1867.
