Camil Petrescu romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet
– 65 de ani de la moartea scriitorului Camil Petrescu (1957), membru titular al Academiei Române –
Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 – d.14 mai 1957), a fost cel care pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura noastră ca inițiator al romanului modern. S-a născut la București și este fiul lui Camil și al Anei Cheler. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul „Sfântul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. În 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia doctoratul în filosofie. Debutează în revista „Facla” în 1914, cu articolul „Femeile și fetele de azi”.
Între 1916-1918 participă ca ofițer în primul razboi mondial, iar experiența trăită se regăsește în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Pe front este rănit și își pierde auzul la o ureche.
Din anul 1920 participă la ședințele cenaclului „Sburătorul” condus de Eugen Lovinescu. În 1933 publică unul dintre romanele importante ale Modernismului european, „Patul lui Procust”.
În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, iar în 1947 este ales membru al Academiei Române. Moare la 14 mai 1957, la București, iar masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu „Un om între oameni” rămâne neterminat. A mai scris: „Patul lui Procust”, „Jocul ielelor”, „Danton” și altele.
