Ion Luca Caragiale – dramaturg, nuvelist, pampletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român
– 110 ani de la moartea prozatorului şi dramaturgului (1912) –
Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, în localitatea Haimanale, de lângă Ploiești, fiind fiul lui Luca Caragiale și al Ecaterinei.
Face clasa primară la Biserica „Sf. Gheorghe” din Ploiești, iar în perioada 1860-1864 urmează clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești și urmatoarele trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. În 1868 termină clasa a V-a liceală la București, după care urmează Conservatorul de Artă Dramatică din București. Se mută la București unde este copist la tribunal și sufleur la Teatrul Național.
A debutat în revista „Ghimpele” și la ziarul „Telegraful”. În anul 1878 apare comedia „O noapte furtunoasă”, în 1880 scrie farsa „Conul Leonida față cu Reacțiunea”, iar în 1884 apare comedia „O scrisoare pierdută”. Se căsătorește cu Alexandrina Burelly, cu care va avea un băiat și doua fete.
În anii 1888-1889, a fost director general al teatrelor. A mai scris: „Teatru”, „Năpasta”, „Note și schițe”, „O făclie de Paște”, „Momente”, „Opere complete”, „Opere alese”, „Schițe și povestiri”, „La hanul lui Mânjoală”, „Boul și vițelul” și altele. Moare la 9 iunie 1912 la Berlin, după care este ales membru post- mortem al Academiei Române.
