Nicolae Titulescu sau pledoarie pentru pace
– 140 de ani de la naşterea diplomatului, juristului şi profesorului Nicolae Titulescu (4 martie 1882) –
„Viaţa mea a fost o luptă continuă în scopul de a croi pentru România un loc în viaţa lumii, apărându-i, totodată, interesele naţionale” – Nicolae Titulescu
Licenţiat în Drept la Paris, profesor de Drept civil la Universitatea din Iaşi şi apoi la Universitatea din Bucureşti, Nicolae Titulescu a debutat în activitatea diplomatică în calitate de membru al Adunării Naţionale pentru unitatea românilor, fondată în 1918 la Paris, unde emigraţia română susţinea interesele ţării în faţa foştilor aliaţi din Antantă, după încheierea Păcii de la Buftea -Bucureşti.
Delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919–1920), Titulescu a fost semnatar, în numele Guvernului român, alături de Ioan Cantacuzino, al pactului de constituire a Societăţii Naţiunilor, parte a sistemului Versailles care fundamenta noua configuraţie europeană de după Primul Război Mondial.
La 4 iunie 1920, Nicolae Titulescu a semnat pentru partea română şi Tratatul de la Trianon, care a consfinţit din punct de vedere juridic Unirea Transilvaniei cu România. Ca ministru de finanţe (1920–1922), Titulescu şi-a adus contribuţia la stabilizarea şi dezvoltarea economiei româneşti postbelice şi la rezolvarea echilibrată a aspectelor financiare ale reformei agrare.
