Petre Dulfu, exponent al înțelepciunii populare – 166 de ani
– 166 de ani de la naşterea scriitorului, pedagogului şi traducătorului maramureşean Petre Dulfu (10 martie 1856) –
Petre Dulfu (n.10 martie 1856, Tohat, – d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911.
A fost dascăl la școala normală de învățători și la școala normală de fete “Elena Doamna” din București. Primele poezii originale le-a citit în ședințele “Societății de bibliotecă” devenită “Societatea de lectură a elevilor români din Gimnasiul din Baia Mare”, al cărei membru și bibliotecar a devenit în 1871. În anul 1873 a debutat la Pesta în revista „Familia”, condusă de Iosif Vulcan. În anul 1894 a debutat editorial cu „Isprăvile lui Păcală”.
Activitatea didactică desfășurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârșit și deschizător de drum prin caracterul modern și aplicativ al ideilor didactice susținute. A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii: abecedare, cărți de cetire la limba română, aritmetică, geografie.
A primit premii ale Academiei Române pentru „Isprăvile lui Păcală” și pentru traducerile din Euripide (Ifigenia în Aulida – Ifigenia în Taurida), considerate cele mai bune traduceri ale pieselor lui Euripide existente la vremea respectivă.
