A apărut numărul pe iulie-august al Revistei de Cultură ”Nord Literar”. Un număr dublu, cu 24 de pagini, cu un conținut bogat, ca o invitație sinceră la lectură pentru iubitorii de literatură, și nu numai.
La 80 de ani de la nașterea lui Alexandru Ivasiuc, Gheorghe Pârja dedică o pagină marelui scriitor născut în 12 iulie 1933 la Sighetu Marmației. Tot el aduce un omagiu memoriei poetei Ioana Ileana Ștețco, de la plecarea căreia a trecut un an.
În eseul ”Ascunși în anonimat”, Ion Papuc încearcă un răspuns la întrebarea ”Cărui resort psihologic îi corespunde actul creației artistice?”, iar Irina Petraș își începe cea de-a patra parte a eseului ”Răspunsuri/răspunderi” pornind de la întrebarea ”Cum va fi viitorul?”.
Destinul poetic al lui Ștefan Augustin Doinaș, ”o voce distinctă de înaltă și elevată profesionalitate culturală, de un civism exemplar”, este conturat de prof. Alexandru Ruja, într-un amplu eseu.
Cronica Deliei Muntean, ”Epitafuri în cod QR”, oferă o perspectivă critică aspra poemelor Marilenei B. Matei, publicate în volumul ”Moartea are cod QR”.
Criticul Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra volumului Anei Olos, ”Autori canadieni cu sau fără cratimă”, apărut de curând.
Poezia lui Ioan Es. Pop poate fi citită la pagina ”Orfeu”. De altfel, segmentul de poezie este bine reprezentat în paginile acestui număr și prin versurile poeților Paul Romaniuc, Balaci Pascu, Liviu Coroiu și Dan Rotaru.
Ovidiu Pecican, în pagina ”Avalon” aduce în atenția cititorului romanele ”Portocale pentru vinovați” și ”Semințele dimineții” ale lui Florin Bănescu.
Mircea Popa interpretează ”Jurnalul unui poet leneș” al autorului clujean Victor Felea, de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în luna mai.
Despre ornamente și țesături tradiționale, ca tematică a operei lui Al. Tzigara Samurcaș, scrie universitarul clujean Mircea Muthu.
În acest număr sunt publicate o primă parte a unui eseu dedicat de Doina Uricariu volumului lui Bogdan Crețu, ”Cornul inorogului”, precum și partea a doua a eseului lui Nichita Danilov, ”Lecții despre perfecțiune”, care pornește de la ”câteva amintiri” legate de Nichita Stănescu.
Despre poezia eminesciană din perspectiva unei ”pregnante funcții instaurative nu doar de edificii, ci de ambienturi, de istorie și de mituri, de întâmplări și de personaje emblematice”, scrie Terezia Filip în eseul ”Farmec poetic eminescian. Arhitectura medievală, o hermeneutică a întemeierii și a guvernării”.
Trei pagini de recenzii îmbogățesc conținutul acestui număr al revistei: ”Un ultim romantic” îl numește Raluca Hășmășan pe Flaviu Claudiu Mihali, autorul volumului de versuri ”Gânduri sfâșiate de timp”; ”Călătorind cu inima” spune Christian Crăciun, citind însemnările din volumul Adrianei Ungureanu, ”Calabria, tărâm cu suflet de femeie”, în timp ce Iuliana-Andrea Pop poposește asupra poeziei Mirunei Mureșan din ”Timpul nostalgiei. Poeme pentru M.”. Sonia Elvireanu prezintă volumul de convorbiri pe tărâmul ideilor, ”Pușa Roth în dialog cu Christian Tămaș”, iar Daniel Marian pe cel al lui Gabriel Gherbăluță, ”Poeme pentru Lara”.
O sinteză a dezbaterii ”Local și național în presa culturală”, desfășurate în cadrul Zilelor Revistei de Cultură ”Nord Literar”, (realizată de Dana Buzura-Gagniuc), relevă provocările cărora presa culturală e nevoită să le facă față în acest prezent dominat de digitalizare, de robotizare, de dinamism și de răstălmăciri periculoase ale sistemelor de valori.
Întâlnirea dintre matematică și poezie este evidențiată în interviul pe care Elena Liliana Popescu îl acordă lui András Bandi.
În eseul ”Palatul Dolmabahçe sau despre Europa made in Turkey”, Dalina Bădescu prezintă imaginea ”pe cât de amețitoare vizual, pe atât de dezamăgitoare cultural” a acestui edificiu.
Versurile poetului portughez José Manuel de Vasconcelos (traduceri: de Mariana și Valeriu Stancu), sunt publicate pe pagina destinată traducerilor.
Poemul lunii îi aparține lui Ștefan Jurcă, iar Lucian Perța parodiază poemul lui Ioan Es. Pop, ”dacă n-aș fi fost silit să vorbesc”.
În acest număr, ilustrațiile reprezintă case și porți tradiționale maramureșene, existente la Muzeul Satului din Baia Mare.
Sursa text și foto: Nord Literar – Facebook | CJ Maramureș
