Numărul dublu pe noiembrie-decembrie al Revistei de Cultură ”Nord Literar” a apărut de curând. Spicuim din cuprinsul acestui număr, care înseamnă 24 de pagini de critică, eseu, proză, poezie, dezbatere culturală.
Ajuns la cel de-al șaptelea episod, eseul Irinei Petraș ”Răspunsuri/Răspunderi” abordează rolul culturii generale, al cărei trunchi comun e adesea ”hărțuit de metode și procedee aplicate după ureche”.
”Imaginația poetului stă la pândă și intervine mereu ca o prăpastie pregătită să înghită lumea în care viețuim”, consideră Ion Papuc, analizând critic volumul lui Nicolae Scheianu, ”Pietre din potop”.
Romanul ”Vrăjitoarea” al lui August Strindberg constituie punctul de pornire al eseului lui Gheorghe Glodeanu. O tematică amplă și interesantă asupra căreia autorul s-a aplecat cu precădere.
Un alt eseu, al autorului Florian Copcea, este dedicat conceptului de ”Identitate în literatura română: între mit și arhetip”.
În cronica la volumul ”Prădătorii” al poetului Marcel Mureșan, Delia Muntean consideră poemele sale ca refuzând ”supușenia înaintea morții implacabile”.
Daniela Sitar-Tăut vede în Daniel Bozga, autorul volumului ”Ape furate”, un poet care ”nu se cenzurează. Nu vrea să <facă frumos>, să placă”.
Adrian Grauenfels este publicat la rubrica ”Orfeu”, unde apare și parodia lui Lucian Perța la versurile poetului israelian.
La ”Avalon”, Ovidiu Pecican publică ultima parte a seriei dedicate scriitorului bănățean Florin Bănescu. Publicat în paginile revistei ”Nord Literar”, eseul Doinei Uricariu, ”Bogdan Crețu și vânătoarea licoarnei”, a ajuns la al patrulea episod.
Ana Olos ne propune un text despre receptarea critică a poeziei lui Teofil Răchițeanu.
Dezbaterea din acest număr îl are în prim-plan pe criticul Laurențiu Ulici, care a fost omagiat la ediția-jubileu a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației din acest an. Nume importante ale literaturii române evocă personalitatea acestuia, în dezbaterea semnată de Dana Buzura-Gagniuc.
Pagina de proză ne aduce în aduce în prim-plan un fragment de roman, ”Cerbul domnului învățător”, aparținând lui Alexa Gavril Bâle.
Revista publică o pagină dedicată Elenei Ilash, poeta premiată de ”Nord Literar” la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației. Pagina cuprinde atât versuri, cât și recenzia Ralucăi Hășmășan la volumul acesteia, ”Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept”.
Gheorghe Pârja semnează o pagină în memoria scriitorului basarabean Ion Druță, care s-a stins din viață în luna septembrie a acestui an. Tot el îi dedică o pagină lui Lucian Perța la împlinirea a 70 de ani.
Un melanj al biografismului erudit și al celui artistic, după cum spune autorul Alexandru Buican, reprezintă coordonatele de definire a volumului ”Brâncuși, o biografie legendară”. Monica D. Cândea realizează o interpretare critică a acestei opere.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, semnalează apariția volumului ”Colocviile Mircea cel Bătrân”, publicație apăruta în urma manifestării cu același nume.
Pamfil Bilțiu analizează un document inedit, pe care l-a descoperit în arhiva personală a învățătorului Pompei Hossu-Longin, despre activitatea politică a lui George Pop de Băsești.
În acest număr se pot citi versuri din creația poeților Gabriel Cojocaru, George Nicoară, Viorel Vasile Vișovan și Flaviu Mihali.
Ioan Nistor interpretează critic romanul lui Horia Liman, ”Scadența”.
Dalina Bădescu ne propune o scurtă istorie a hărții.
La rubrica ”Poemul lunii” sunt publicate două poezii pe care Nichita Stănescu (de la moartea căruia se împlinesc 40 de ani în 13 decembrie) le-a scris la prima sa călătorie în Maramureș.
Pagina de traduceri cuprinde poezii din creația poetului Eugen D. Popin traduse în limba germană de autor.
Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistei Zoe Vida-Porumb. Despre autoare și despre operele ei scrie Ramona Novicov, în textul ”Făpturi de lumină” publicat în acest număr.
(Dana Buzura-Gagniuc)
Sursa text și foto: Nord Literar – Facebook
