În fiecare an, începând cu 2011, românii sărbătoresc, pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale. Printr-un proiect de lege inițiat de Camera Deputaților (Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010), această dată a fost aleasă nu doar pentru a celebra personalitățile emblematice ale României și valorile culturale, ci și pentru că ea coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu – prozator și jurnalist român receptiv la curentul romantismului european al secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea.
Bibliotecarii din bibliotecile publice ale județului Maramureș vor aduce un omagiu poetului național Mihai Eminescu în cadrul unei întâlniri online pe platforma Zoom, marți 14 ianuarie, ora 12:30, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Dr. Ioan Gogota va prezenta ultima carte din seria „Contribuții Eminesciene”, cu titlul „Eminescu în memoria timpului”, volum apărut la Editura Școala Ardeleană, autor prof. Horvat Săluc.
Evenimentele inițiate pe 14 ianuarie, în preambulul sărbătorii, sunt un omagiu adus lui Mihai Eminescu, dar și o ocazie de a ne îmbogăți cunoștințele despre viața și opera celui supranumit „geniul pustiu al literaturii române”. Aceste inițiative pun în valoare personalitatea marcantă a poetului.
Mihai Eminescu este considerat de către cititorii români și de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, o figură eternă care și-a depășit contemporanii. Filosoful Constantin Noica îl definește ca fiind „omul deplin al culturii române”, istoricul Nicolae Iorga îl numește „expresia deplină a sufletului românesc”, iar Mircea Eliade îl vede ca pe cel ce și-a câștigat „dreptul la nemurire”.
În acest context, felicităm toți bibliotecarii care contribuie la grandoarea acestor manifestări culturale, evocând personalitatea marelui nostru liric român, Mihai Eminescu. Prin astfel de evenimente, ne putem apropia mai mult de opera sa, înțelegând mai bine perenitatea ideilor sale, mereu actuale.
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, în satul Ipotești, județul Botoșani, și a murit la 15 iunie 1889, la București. A fost înmormântat la umbra unui tei, în cimitirul Bellu. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai familiei Eminovici – tatăl Gheorghe Eminovici (1812–1884) și mama Raluca Eminovici (1816-1876). Eminescu este considerat, postum, cea mai importantă voce poetică a literaturii române.
Eminescu a fost un naționalist devotat, care a luptat pentru libertatea națională și a iubit profund poporul și țara sa. Deși a trăit într-o epocă dificilă, a reușit să depășească barierele timpului prin implicarea sa în diverse domenii de activitate, influențând cultura română chiar și la 135 de ani de la trecerea sa în eternitate. Geniul eminescian rămâne un etalon de comparație imposibil de depășit.
O scurtă recenzie a vieții și operei sale poate fi rezumată așa cum stă scris pe soclul monumentului său din fața Colegiului „Mihai Eminescu” din Baia Mare: „Eminescu nu a fost când era. El este când nu e”.
Despre Mihai Eminescu, considerat spiritul limbii române, nu se învață doar în școală – el trebuie descoperit de fiecare dintre noi, în momente de meditație personală. Fără Eminescu, nu am fi învățat să exprimăm frumusețea limbii noastre. Avea un cult pentru prietenie și o sete „dumnezeiască” de cunoaștere. Saluta adesea cu „Trăiască Nația!” – „Sus cu dânsa!”, reflectând dragostea sa pentru țară.
Eminescu a fost impresionat de Transilvania, considerând-o leagănul erudiției, dăscăliei și păstrării românismului. A publicat prima poezie tot în Transilvania și a militat pentru drepturile românilor din Ardeal și pentru unitatea națională. În jurnalism, a fost un vizionar, un reformator al limbii, culturii și economiei.
Concluzia este că, fără cultură, o națiune nu poate fi respectată. Camil Petrescu spunea în 1924 că „sufletul unui scriitor mare este sinteza sufletului unui popor”.
Un rol esențial în formarea și promovarea lui Mihai Eminescu l-a avut Titu Maiorescu, liderul Junimii, care a orientat cultura română spre valorile germane, caracterizate de disciplină și rigoare.
Suntem solidari cu cei care cred că mai există numeroase mărturii necunoscute despre Mihai Eminescu, ce merită să fie readuse în actualitate.
dr. Ioan Gogota
