1 august 1835 – S-a născut Gheorghe Pop de Băsești, luptător pentru cauza naţională – unirea tuturor românilor într-un singur stat
Patriot înflăcărat, Gheorghe Pop de Băsești s-a născut la data de 1 august 1835, în localitatea Băsești, Comitatul Sălaj, azi în Maramureș. A fost președintele Marii Adunări de la Alba Iulia, președinte al Partidului Național Român. În perioada 1892-1894, George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. Expoziție de carte realizată la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare.
5 august 1922 – S-a născut Marin Preda, un fenomen de excepție în literatura română
Marin Preda s-a născut în 5 august 1922, la Siliștea Gumești, județul Teleorman. „Este, așadar, indubitabil că, prin proporțiile și valorea creației sale, Marin Preda este unul dintre clasicii literaturii române contemporane, care, deși are parte de o posteritate dificilă, nu va înceta să stârnească atenția cititorilor și a criticilor, determinând deopotrivă admirații și controverse (sintagma „complexul Preda” își va păstra, încă pentru destulă vreme actualitatea), ceea ce înseamnă că opera sa nu va ajunge, totuși, să fie uitată ori tratată cu indiferență. Prin structura sa intrinsecă și prin valoarea literară și estetică, opera lui Marin Preda are capacitatea indestructibilă de a resuscita oricând interesul”. Moare în 16 mai 1980, la Mogoșoaia, județul Ilfov. Sursa: Poza și textul sunt preluate din cartea: „Marin Preda. Portret între oglinzi” de Stan V. Cristea, pag. LV și pag. 16. Vitrină de carte: „Marin Preda, un fenomen de excepție în literatura română” realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește mai multe
6 august 1941 – S-a născut scriitorul Cezar Ivănescu
Cezar Ivănescu s-a născut la 6 august 1941, în Bârlad, județul Vaslui, a fost poet, dramaturg, scriitor și director de editură. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași. Redactor la revista „Luceafărul”, îndrumă în anii ’80 cenaclul „Numele poetului”, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Crețan, Florentina Vișan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni, Ioana Bălan, etc. Cezar Ivănescu își face debutul poetic în revista „Flacăra Iașului” in iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa „Mică dramă”, care se joacă la Teatrul „Al. Davila“ din Pitești. În anul 1968 îi apare volumul de debut „Rod”, care este încununat cu Marele Premiu al Festivalului Național de poezie „Mihai Eminescu“, Iași, 1968, ediția întîi. Din 1968 este profesor de limba și literatura română în Ardeal și Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor și la revista Argeș din Pitești. (…) Expoziție de carte: „Cezar Ivănescu, transmodernul”, realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește mai multe
7 august 1942 – S-a născut poetul, editorul şi ethnologul Dumitru Iuga, în Săliştea de Sus, jud. Maramureş
Debut literar în anul 1965, în revista Familia (Oradea), nr. 12, dec. 1965. A colaborat la revistele: „Luceafărul”, „Familia” (Oradea), „Steaua” (Cluj-Napoca), „Astra” (Braşov), „România literară” (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Latinitas” (Latinitatea) din Delhi (India), „Nord”, „Nord Literar”, „Singur” (Târgovişte), „România km 0” (Baia Mare). A organizat Întrunirile MĂIASTRA (Baia Mare, trimestrial 1978-1982) cu participarea unor scriitori cunoscuţi din ţară şi din Maramureş. A înfiinţat cenaclurile literare ale elevilor: „SEMNAL”, Săliştea de Sus (1967), „LIRA”, Baia Mare (1970-1982), „CONTEMPORAN”, Baia Mare (1976-1984).
Premii literare: Premiul pentru debut al Editurii Albatros (1976): „Cerb alb”; Citare între cele 160 de cărţi ale deceniului zece, (2001): „Mileniu provizoriu”, Ed. Cybela, 1996; Premiul pentru antologie de autor la Festivalul Internaţional de Poezie Sighetu Marmaţiei (2002) pentru volumul „Spaţiu posibil”; Premiul pentru poezie în cadrul Seratelor literare Lăpuşene, ediţia I (2007), acordat de Cenaclul „Ioan Filip” Târgu Lăpuş; Premiul „Cărţile anului 2008”, Baia Mare, 2009, pentru „MARAMUREŞ, ŢARĂ VECHE: antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei”, 1672-1908, Editura Cybela, Baia Mare, 2008 etc. Vitrină de carte: „Dumitru Iuga, un poet în constelația lirismului maramureșean”, realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește mai multe
9 august 1601 – Mihai Viteazul, un geniu național și un erou martir
În galeria de eroi care s-au jertfit pentru libertatea și independența neamului, un loc central îl ocupă figura proeminentă a celui care a încercat și a reușit pentru prima dată să unifice Țările Române, împlinind astfel visul predecesorilor. Apărător al Creștinității, Mihai Viteazul a dus o intensă activitate politico-diplomatică, alături de cea militară, de consolidare a puterii domnești, ca simbol al identității statului român modern. (sursa: „Mihai Viteazul în memoria urmașilor”, Petrescu, Victor, Stan, Mihai, Editura Bibliotheca, 2001).
La 9 august 1601, a fost ucis mișelește, pe Câmpia Turzii, Marele Voievod, a cărui memorie va dăinui pururi vie în sufletul românilor. Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
9 august 1880 – S-a născut Ioan Lupaș, profesor, istoric, om politic, membru al Academiei Române (1880)
A înființat Biblioteca Centrală Protopopială. A fost premiat de Academia Română pentru monografia istorică despre mitropolitul Andrei Șaguna, apoi ales membru corespondent și în final membru titular al Academiei Române. A înființat primul institut de științe istorice din țară. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și a fost deputat în primul Parlament al Românei reîntregite. A scris zeci de lucrări despre istoria românilor transilvăneni, istoria bisericii și a culturii române. Vitrină de carte realziată la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare.
12 august – Ziua internaţională a tineretului
În 1998, o rezoluţie care proclama 12 august drept Ziua internaţională a tineretului a fost adoptată de prima sesiune a Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili pentru Tineret, găzduită de Guvernul Portugaliei în cooperare cu Naţiunile Unite (Lisabona, 8 – 12 august 1998). Respectiva recomandare a fost aprobată ulterior de cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU, în Rezoluţia 54/120, intitulată „Politici şi programe care implică tineretul”. Potrivit ONU, Ziua internaţională a tineretului reprezintă un prilej de a sărbători şi a integra vocile, acţiunile şi iniţiativele tinerilor, precum şi implicarea lor semnificativă, universală şi echitabilă. Marcarea acestei zile va fi reprezentată de o discuţie gen podcast, alături de evenimente organizate independent în întreaga lume, care recunosc importanţa participării tinerilor la viaţa şi procesele politice, economice şi sociale. Expoziție de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă – Citește
13 august 1917 – S-a născut Ovidiu Bârlea, un mare cercetător al folcloristicii române
Ovidiu Bârlea a fost un etnolog, folclorist, prozator și cercetător român. S-a născut în 13 august 1917, la Mogoș, județul Alba. „Cartea lui Ovidiu Bârlea e exemplară prin luciditatea cu care autorul încearcă să evite orice exces polemic, luciditate critică corelată cu o vastă cuprindere a materialului și cu un simț deosebit al fenomenului folcloric”. (d. 07.01.1990)
Sursa: Citatul este preluat din cartea: „Ovidiu Bârlea, etnolog și prozator” de Iordan Datcu, pag. 7. Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
14 august – S-a născut lingvistul și profesorul universitar Ștefan Vișovan
Este cercetător științific la Fondul documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, redactor-șef adjunct al revistei trimestriale de cultură și credință românească Familia Română. Din anul 1991 este doctor în filologie al Universității din București cu teza Interferențe româno-ucrainene în toponomia Maramureșului, premiată în cadrul manifestării „Cărțile anului 2002”. A fost redactor șef al cotidianului „Opinia” din Baia Mare și prodecan al Facultății de Științe Umaniste a Universității „Vasile Goldiș”, Arad, filiala Baia Mare. Vitrină de carte la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare: ”Lingvistul și profesorul universitar Ștefan Vișovan la ceas aniversar” – Citește
15 august – Ziua Marinei Române
S-a aniversat pentru prima dată în 1902, la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Ziua Marinei din acest an este dedicată împlinirii a 160 de ani de la înființarea Forțelor Navale Române. Sursa
16 august 1921 – S-a născut criticul și istoricul literar Crohmălniceanu
Ov. S. Crohmălniceanu (pseudonimul lui Moise Cahn) s-a născut în 16 august 1921, la Galați. A urmat studiile Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați și a absolvit Politehnica București, în 1947. Debut absolut: „Ecoul”, 1944. A colaborat la „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Gazeta literară”, „Lumea”, „Orizont”, „Luceafărul”. „Este un critic de mare sagacitate, capabil de nuanțări subtile, înclinat alteori spre judecățile cele mai tranșante, îmbinând spiritul de finețe cu cel de geometrie; meritul cel mai de seamă însă […] îl constituie faptul de a fi lăsat și contribuit la afirmarea unei strălucite pleiade de tineri prozatori, promotori ai unei literaturi postmoderniste”. (sursa: „Dicționarul scriitorilor români”, vol. 1 A-C, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995). Vitrină de carte la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
16 august 1942 – S-a născut Gabriela Melinescu, o scriitoare importantă a literaturii române contemporane
Gabriela Melinescu s-a născut în 16 august 1942 la București. A fost eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză. Originară din România, din 1975 s-a stabilit în Suedia, prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs. A fost premiată în 2002 cu premiul Albert Bonniers pentru „OPERA OMNIA” și cu premiul Nichita Stănescu al Academiei Române. În anul 2004 a primit premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga sa carieră. Vitrină de carte la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
16 august 1956 – A murit pictorul Theodor Pallady
Pictorul, Theodor Pallady a avut ascendenţă nobilă, s-a născut în 1871, a fost crescut şi educat într-o familie veche de boieri din Moldova. Aşa s-a manifestat toată viaţa, ca un aristocrat, refugiindu-se în artă, pe care o consideră o necesitate, şi nicidecum o îndemânare. Pallady a studiat până în 1889 ingineria la Politehnica din Dresda, luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, l-a sfătuit să plece la Paris. În capitala Franţei a lucrat în atelierul lui Jean Arman şi s-a înscris la Académie des Beaux-Arts. În 1904 a revenit în ţară şi a expus la Ateneul Român şi la Saloanele Oficiale. A menţinut însă legătura cu Parisul, unde a deschis mai multe expoziţii.
Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: Pe urmele pictorului Theodor Pallady – Citește
17 august 1872 – S-a născut inventatorul român Traian Vuia, pionier al aviaţiei mondiale
Constructor de avioane şi motoare, inventatorul român Traian Vuia a fost un pionier al aviaţiei mondiale. S-a născut la 17 august 1872, într-un sat din judeţul Timiş. După terminarea liceului, pleacă la Budapesta, unde a urmat o vreme cursurile Şcolii Politehnice. Pe 1 iulie 1902 sosește la Paris, aducând cu el schiţa unui original „aeroplan-automobil”, conceput în perioada studenţiei, şi macheta aferentă realizată pe parcursul ultimelor 12 luni. El depune la Academia de Științe a Franţei un memoriu intitulat „proiect de aeroplan-automobil”, în care își prezenta invenţia. Deşi a primit un aviz nefavorabil, primeşte totuşi un brevet de invenţie francez în 1903, începând chiar din toamna acelui an construcţia aeroplanului-automobil, lucrările s-au încheiat în 1905, în luna decembrie. Aparatul, denumit „Vuia I”, a fost poreclit „liliacul”, datorită formei sale. Primul zbor integral mecanic s-a efectuat pe o distanţă de aproximativ 12 metri, la o înălţime de aproape un metru deasupra solului. Apoi a apărut „Vuia I bis”, modificat, cu care inventatorul a reuşit să se desprindă ceva mai mult de sol. Numele lui Traian Vuia mai este legat şi de o altă mare invenţie din 1925: generatorul cu aburi, ce avea randament termic ridicat. Invenţia a fost brevetată în mai multe ţări, nu doar în Franţa. În ziua de 27 mai 1946 a devenit membru de onoare al Academiei Române. S-a stins din viaţă pe 3 septembrie 1950, la Bucureşti, lăsându-şi numele înscris pe lista personalităţilor care au revoluţionat societatea modernă. Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
17 august 1925 – A murit scriitorul Ioan Slavici (1925)
Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural,[5] oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. (n. 18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925). Sursa
18 august 1850 – A murit romancierul Honoré de Balzac
Romancier, critic literar, eseist şi jurnalist francez; considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic (n. 20 mai 1799). Vitrină de carte la Secţia Multiculturalia: Honoré de Balzac „Un fin observator al condiției umane”, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare.
19 august 1917 – A murit preotul greco-catolic, folcloristul și istoricul maramureșean Tit Bud
Tit Bud s-a născut la 24 decembrie 1846 în Sat-Șugatag, Maramureș. Provenind dintr-o familie de clerici îmbrățișează la rândul său cariera preoțească. A fost preot, protopop și vicar al parohiilor române unite din Maramureș. S-a consacrat unei activități prodigioase de ridicare a stării economice și culturale a țăranilor. Ca revizor diecezan, președinte al reuniunii docenților și vicepreședinte al Astrei, despărțământul Maramureș, a contribuit la dezvoltarea învățământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală și a impulsionat cercetările de folclor.
Din patrimoniul Colecțiilor speciale, Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
19 august 1935 – S-a născut Dumitru Radu Popescu
Este un scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film și academician român. A debutat in 1954 în revista „Steaua” cu schița „O partidă de șah”, debutul editorial și-l face cu „Fuga”, în anul 1958.Ca dramaturg debutează în anul 1960 cu piesa „Mama”, iar primul sau scenariu cinematografic „Un surâs în plină vară”, reprezintă și consacrarea sa. A fost redactor-șef al revistei „Tribuna” din Cluj, redactor-șef al revistei „Contemporanul”, președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. În 2006 este membru titular al Academiei Române (corespondent, 1997). Din 2006, director general al Editurii Academiei Române și vicepreședinte al Consiliului Științific editorial. Premii: Premiul Cinematografiei pentru cel mai bun scenariu (1964), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1964, 1969, 1974, 1977, 1980), Premiul Academiei Române (1970).
20 august 1872 – A murit Dimitrie Bolintineanu, primul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului
S-a născut în 1819 la Bolintin-Vale, Țara Românească. A fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848. A scris foarte mult atât în proză cât și în versuri. Opera sa poetică cuprinde ciclurile: „Legendele istorice”, „Florile Bosforului”, „Basmele”, „Macedonele” și „Reveriile”. Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește
22 august 1890 – A murit poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile Alecsandri
Membru fondator al Academiei Române. Creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Sursa
24 august – Ion Budai-Deleanu, un om al epocii luminilor
Se împlinesc 200 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului, istoricului și cărturarului român Ion Budai Deleanu (1820). A fost scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, reprezentant de marcă al Şcolii Ardelene, apologet al unităţii noastre naţionale. A urmat seminarul greco-catolic la Blaj, sub păstoria episcopilor Atanasie Rednic şi Grigore Maior și, din 12 noiembrie 1777, Facultatea de Filosofie din Viena. În perioada petrecută la Viena, aprofundează cultura umanistă studiind limbile latină, franceză, germană și italiană şi începe să lucreze la realizarea unui lexicon în 10 volume, pentru care culege materiale documentare. Revenit, în 1783, în ţară, devine „prefect de studii” la Seminarul Greco Catolic de la Blaj. Este autorul primei epopei în limba română, „poemationul eroi-comic” – „Țiganiada sau Tabăra țiganilor”, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Un alt poem satiric „Trei viteji”, rămas neterminat, valorifică motive din „Don Quijote” de Cervantes. A elaborat numeroase lucrări, cele mai multe rămase însă în manuscris, și publicate, doar în parte, mult după moartea sa.
24 august 1941 – S-a născut profesorul universitar Nicolae Felecan
Prof. univ. dr. Nicolae Felecan, latinist, doctor în filologie, s-a născut la 24 august 1941, în localitatea Caila, judeţul Bistriţa-Năsăud. A frecventat clasele primare în localitatea natală, urmând cursurile Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, iar apoi cursurile Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale din cadrul Universității București. Și-a început cariera la Universitatea de Nord din Baia Mare în 1964, ca asistent, iar apoi ca lector. În 1976 a obținut titlul de doctor. Între anii 1978-1979 a ocupat postul de lector de limba română la Universitatea din Aarhus, Danemarca, iar din 1984 preia catedra de limba latină la Liceul „Mihai Eminescu” Baia Mare, din 1993 revenind pe postul de conferențiar și profesor universitar la Universitatea de Nord din Baia Mare. A participat la numeroase congrese internaționale în Danemarca, Italia, Ungaria, la conferințe și simpozioane interne (…) Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: ”Un reputat lingvist, reprezentant al școlii lingvistice băimărene: Nicolae Felecan” – Citește
24 august 1865 – S-a născut Ferdinand I al României
A fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa (20 iulie 1927). Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern. Sursa
25 august 1907 – A murit Bogdan Petriceicu Hasdeu – scriitor, filolog, folclorist și istoric
Hasdeu a fost fiul boierului Alexandru Hâjdău şi al Elisabetei Dauksza, familie de învăţaţi; tatăl şi bunicul erau cărturari poligloţi, care au scris despre folclorul şi istoria românilor, ceea ce are o mare influenţă asupra viitorului scriitor. Activitatea sa publicistică, constă în colaborarea cu numeroase publicaţii, multe dintre ele constituite şi conduse de către el: „România”, „Foaia de istoriă română”, „Foiţa de istorie şi literatură”, „Lumina”. La Bucureşti editează revistele satirice: „Aghiuţă”, „Satyrul”, istorico-literare: „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista nouă”, etc. Cea mai mare parte a activităţii sale a consacrat-o istoriei şi filologiei. Ca istoric se remarcă, mai ales, prin: „Istoria critică a românilor”, (rămasă însă neterminată), alte lucrări sunt monografia „Ion Vodă cel cumplit”, „Arhiva istorică română”, în trei tomuri, ce cuprinde documente istorice, filologice şi din literatura naţională şi străină. Lucrările filologice mai importante sunt „Cuvente den Bătrâni” şi „Etymologicum Magnum Romaniae”, proiect grandios, nefinalizat însă din cauza morţii sale. În dramaturgie, operele sale cele mai importante sunt drama „Răzvan și Vidra” şi comedia „Trei crai de la răsărit”. Director al Arhivelor Statului, publică masiv documente referitoare la istoria naţională. Recunoscându-i meritele, Academia Română îl primeşte în rândurile sale în anul 1877. Prin lucrările sale ştiinţifice, Bogdan Petriceicu Hasdeu creează un stil erudit, enciclopedist şi, mai ales, deschide gustul pentru sinteze culturale, generând o tradiţie în cultura românească, continuată de Nicolae Iorga, George Călinescu, Mircea Eliade. Bibliografie: Stoica, Stan (coord.) – Dicționar biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008.
Expoziție de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: „B.P. Hasdeu sau setea de absolut” – Citește
25 august 1959 – S-a născut prozatorul, dramaturg, ziaristul maramureșean Marian Ilea
Marian Ilea, s-a născut în 25 august 1959 la Ieud (Maramureș), este prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune, trăiește în Baia-Sprie, localitate de veche tradiție minerească. A debutat publicistic în 1986, în revista „Familia”. Debutul editorial are loc in 1990 cu volumul de proză „Desiștea”. Colaborează la revistele: „Luceafărul”, „România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața Românească”. După volumul de debut, publică culegerile de proze Desiștea II (Ed. Cartea Românească, 1996), Povestiri din Medio Monte. Este deținătorul următoarelor premii: premiul pentru debut al Salonului Național de Carte (Cluj-Napoca, 1991), premiul pentru proză al revistei „Familia” (1993); premiul „Cărțile anului” al primăriei Baia-Mare (1996), premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România (1997). Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Cercului Profesionist de Lectură de pe lângă Muzeul Literaturii Române. Vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: „Marian Ilea și lumea Mittelstadtului” – Citește
27 august 1576 – A murit pictorul italian Tiziano Vecellio
Tiziano Vecellio sau Tiziano Vecelli (în română Tițian), este considerat cel mai mare pictor renascentist italian al școlii venețiene. Expoziție de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: Tiziano Vecellio: viața și opera – Citește
28 august 1917 – A murit Calistrat Hogaș, cel mai important exponent al literaturii de călătorie din ţara noastră
În anul 1874, Calistrat Hogaş debutează literar cu poezia „Legenda lăcrămioarei”, în ziarul local „Corespondenția provincială”. (…) La 3 iulie 1882, Hogaş a debutat și ca prozator în revista locală „Asachi”, cu fragmente din volumul „Amintiri dintr-o călătorie”. În perioada 1891 – 1899, este director la gimnaziul din Roman, şi profesor la Seminarul Teologic din acelaşi oraş. Hogaş a continuat activitatea sa literară, iar după ce l-a cunoscut pe Garabet Ibrăileanu, în anul 1907, s-a lăsat înduplecat de acesta, debutând în revista „Viața Românească”, unde a început şi a continuat să-și publice însemnările de călătorie. În anul 1912, se pensionează, în acelaşi an fiind publicată cea mai cunoscută creație a sa, „Pe drumuri de munte”.
Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: „Pe urmele lui Calistrat Hogaș” – Citește
28 august – Rodica Ojog-Brașoveanu, supranumită „Agatha Christie a României”
În 1969, a debutat cu un scenariu la televiziune (Crima din Cișmigiu), iar primul roman polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a publicat în 1971 la editura „Albatros”, colecția „Aventura”. În urma succesului publicistic a renunțat la avocatură, după șapte ani de practică, și s-a dedicat scrisului. Până în 1999, după propriile declarații, a publicat 35 de romane, în majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic. (28 august 1939 – 2 septembrie 2002). Sursa
31 august 1870 – S-a născut medicul și pedagogul italian Maria Montessori
A fost prima femeie care a practicat medicina în Italia după absolvirea Facultăţii de Medicină a Universităţii din Roma în 1896. Medic fiind, Dr. Montessori a fost în permanentă legatură cu copiii şi a devenit profund interesată de dezvoltarea lor. În urma unei cercetări atente şi minuţioase, ea a realizat că copiii îşi construiesc propriile lor personalităţi pe masură ce interacţionează cu mediul înconjurător. La începutul anilor 1900, dr. Maria Montessori a elaborat metoda educaţională MONTESSORI, pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentului copiilor. Acest sistem constă în auto-educare, prin atribuirea copiilor unor anumite responsabilităţi, ajutândui să-şi dezvolte stilul personal de acumulare a cunoştinţelor, timp în care educatorul îi ghidează şi încurajează, facilitându-le acţiunile. (d. 6 mai1952, Olanda). Expoziție de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: Maria Montessori, „Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur”
31 august – Ziua Limbii Române
Se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“. Limba română este o limbă romanică alături de franceză, italiană, occitană, portugheză, retroromană, sardă și, desigur, de spaniolă și catalană. Un procent de 60% din cuvintele ce fac parte din vocabularul de bază al limbii române provin din latină. Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială și administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină. În țările vecine și în Balcani este limbă minoritară autohtonă, de uz familiar și local: Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria.