Calendarul cultural

1 septembrie – Ziua Diplomaţiei Române

În fiecare an, în luna septembrie, este marcată Ziua Diplomaţiei Române, care a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României. Potrivit articolului 61 al actului normativ menţionat, Ziua Diplomaţiei Române este marcată “pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României“, data fiind stabilită de ministrul Afacerilor Externe.
Începând cu anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la 1 septembrie, potrivit site-ului www.mae.ro, fiind principalul moment în care este onorată, în spaţiul public, contribuţia pe care diplomaţia românească o aduce la dezvoltarea României şi la promovarea intereselor ei, peste hotare. Citiți mai multe:  Agerpres.ro

2 septembrie 2005 – A murit scriitorul, eseistul, criticul literar și diplomatul Alexandru Paleologu

Născut la 14 martie 1919, în București, într-o veche familie boierească; licențiat în drept al Universității din București; referent la Comisia română pentru aplicarea armistițiului (1944-1945), atașat de legație în Ministerul Regal al Afacerilor Străine (1946-1948); căutat de Securitate, reușește să scape și trăiește în clandestinitate până în 1956, în orașul Câmpulung, devenind un apropiat al lui Constantin Noica; cercetător științific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, secția artă veche (1956-1959); arestat și condamnat, în lotul Noica-Pillat, la 14 ani de muncă silnică (în 1959); la eliberare (prin decret de grațiere), în 1964, este reintegrat la același institut, secția teatru; membru al Uniunii Scriitorilor (din 1967), secretar literar al Teatrului „C.I. Nottara” (1967), redactor la Editura Cartea Românească (1970-1976). A publicat: Spiritul și litera; Bunul-simț ca paradox; Simțul practic; Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu; Ipoteze de lucru; Alchimia existenței; Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des golans; Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor; Sfidarea memoriei (convorbiri cu Stelian Tănase); Despre lucrurile cu adevărat importante; Interlocuțiuni; Politețea ca armă. Convorbiri și articole mai mult sau mai puțin politice, L’Occident est à l’Est, Moștenirea creștină a Europei; Breviar pentru păstrarea clipelor; Amicus Plato sau… Despărțirea de Noica; Strada Armenească. Convorbiri cu Fabian Anton.
Vitrină de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: Scriitorul, eseistul, criticul literar și diplomatul Alexandru Paleologu – Citește

3 septembrie 1907 – S-a născut prozatorul Pavel Dan 

3 septembrie 1942 – S-a născut criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi

„Autor a 60 de studii şi eseuri monografice, a peste 3000 de studii şi articole apărute în publicaţiile literare din spaţiul românesc şi de peste hotare, dar şi a peste 200 de studii de prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ş.a., spirit vulcanic şi, totodată, stăpânit de dreapta cumpănă, preocupat vreme de peste 40 de ani de trecerea de la o mentalitate literară la alta, Mihai Cimpoi, prin felul său de a fi în literatură, prin spiritul său viu, generator de idei şi capabil să soluţioneze cele mai dificile probleme, rămâne a fi nu doar un Om al cetăţii, ci şi un termen de referinţă atunci când se vorbeşte de rezistenţa prin cultură. El face parte, deopotrivă, din toate generaţiile actuale de scriitori români şi este aidoma unui far pentru „sutele de catarge” ce se avântă pe mările neliniştite ale logosului”. (Valeriu Matei)
Expoziție de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: Mihai Cimpoi – „destin întru cultură” – Citește

3 septembrie 1950 – A murit inventatorul şi constructorul de avioane Traian Vuia

4 septembrie 1881 – S-a născut George Bacovia, cel mai important poet simbolist român

S-a născut la Bacău, Gheorghe Vasiliu (pseudonim: George Bacovia), scriitor român format la școala simbolismului literar francez. În 20 martie 1899 debutează în „Literatorul” cu poezia „Și toate”. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu influențe din marii lirici moderni francezi. A colaborat cu diverse reviste literare, precum „Românul literar” și „Flacăra”.
Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește articolul

4 septembrie 1978 – A murit Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii

A fost un autor, filozof, medic militar și scriitor român, precursor mondial al ciberneticii generalizateÎn 1938 a publicat lucrarea ”Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener ”Cibernetica”. Membru post-mortem al Academiei Române din 1990. Sursa

5 septembrie 1858 – S-a născut scriitorul Alexandru Vlahuță

Una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind: România pitorească, care reprezintă prima încercare de a da o imagine asupra țării noastre, de a familiariza cititorul, în special pe cel tânăr cu frumusețile patriei, de a prezenta într-o perspectivă literară înfățișarea, obiceiurile, tradițiile celor mai pitorești locuri din România. Membru post-mortem al Academiei Române. (d. 19 noiembrie 1919).
Expoziție de carte la Filiala Traian a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

5 septembrie 1921 – S-a născut Adrian Marino „ideocriticul impenitent”

6 septembrie 1817 – S-a născut Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român, prim-ministru al României în perioada 1863-1865

A fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și a publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica (d.1891). – Sursa

7 septembrie 1907 – A încetat din viaţă Bogdan Petriceicu Haşdeu

Filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române; este întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti („Etymologicum Magnum Romaniae”), unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti („Răzvan şi Vidra”) (n. 16 februarie 1836). Sursa

7 septembrie 1943 – S-a născut, la Sighetul Marmației, Ion Ardeleanu-Pruncu

Profesor și publicist, cu studii filologice, membru al Uniunii Ziariștilor din România din anul 1992. A activat în cadrul cenaclurilor literare „George Coșbuc” și „Alexandru Ivasiuc” și a fost colaborator la mai multe cotidiene locale: „Pentru socialism”, „Graiul Maramureșului”, „Tribuna Marmației”, „Jurnalul de Sighet”, „Maramureș” etc.

7 septembrie 2022 – In memoriam: Valeriu Sabău

Publicistul Valeriu Sabău s-a născut în Cicârlău. A fost absolvent al Facultății de Științe Economice din Cluj-Napoca. A frecventat cenaclurile literare studențești și Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. A debutat cu versuri, în anul 1973, în ziarul local „Pentru socialism”, iar cu proză în 1986, în revista „Tribuna”. A colaborat la „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Orizont” și altele. A fost redactor la „Dialog – Măiastra” și corespondent teritorial al revistei „Expres”. În anul 1980 a obținut premiul revistei „Tribuna” pentru proză și premiul revistei „Luceafărul” la Festivalul Național „Vasile Lucaciu” (Cicârlău), iar în anul 1999 premiul ziarului „Glasul Maramureșului” la Festivalul de poezie, proză și folclor „Pro Unione”.
Vitrină de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește

8 septembrie – Ziua internațională a alfabetizării

Se marchează din anul 1966, la inițiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului desfășurat la Teheran, în septembrie 1965. La 19 decembrie 2001, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin Rezoluția 56/116, perioada 2003-2012 Deceniul ONU pentru alfabetizare: educație pentru toți.

8 septembrie 1907 –  A murit Iosif Vulcan, poet, prozator, publicist şi animator cultural ardelean

În revista „Familia”, fondată de el în 1865, şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu. A fost membru titular al Academiei Române din 1891 (n. 31 martie 1841).

8 septembrie 1962 – A murit pictorul Alexandru Ziffer, elev al lui Hollósi Simon

Creator, în decursul prodigioasei sale activități artistice, a mai bine de 3000 de lucrări, printre care compoziții, portrete și splendide peisaje din natura regiunii și a patriei. În semn de apreciere pentru meritele sale pe tărâmul artistic și pentru îndelungata sa activitate pedagogică, i-a fost decernat titlul de Maestru Emerit al Artei din România; (n. 3 mai 1880).

9 septembrie – Ziua Mondială a Frumuseţii

Ziua mondială a frumuseţii este celebrată în fiecare an, la 9 septembrie, la iniţiativa Comitetului Internaţional de Estetică şi Cosmetologie (CIDESCO), cu scopul de a stabili şi menţine cele mai înalte standarde de terapie pentru frumuseţe şi spa din întreaga lume, potrivit site-ului cidesco.com

9 septembrie 1991 – A murit antropologul, etnograful și sociologului Henri H. Sthal

Henri H. Stahl, este unul dintre cei mai mari sociologi români, adept al şcolii monografice a lui Dimitrie Gusti, specializat în sociologia rurală, antropolog, etnograf, istoric, membru al Academiei Române. A absolvit Dreptul, Literele şi Filosofia în 1921. În anii ’30 colaborează cu Dimitrie Gusti, ca asistent la catedra de sociologie. Tot în această perioadă a fost director al Fundaţiilor Culturale Regale. Publică numeroase lucrări ştiinţifice, cu precădere din domeniul sociologiei rurale, dar şi metode de investigaţie sociologică sau sociologia oraşelor. În 1939 este numit director al statisticii administrative la Institutul de statistică. În 1943 se înfiinţează catedra de sociologie rurală, unde devine conferenţiar, apoi preia şi catedra de sociologie generală. După război este nevoit să lucreze ca desenator tehnic la Institutul de Urbanism, apoi este scos la pensie în 1956. În 1966, este rechemat în învăţământ, astfel, Stahl va putea să-şi urmărească din nou preocupările sale, prin urmare va trece din nou la organizarea cercetărilor monografice. A decedat în 1991, la vârsta de 90 de ani.
Vitrină de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: „Henri H. Stahl – epistolarul monografist” – Sursa

10 septembrie – Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului

Iniţiată în 2003 de către Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Sinuciderii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu scopul de a informa şi de a conştientiza populaţia cu privire la posibilitatea de a preveni actul suicidal.

10 septembrie 1872 – A murit Avram Iancu

Conducător al Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; în fruntea cetelor de moţi (pe care le-a organizat într-o adevărată armată populară şi care l-au numit „Crăişorul munţilor”), a apărat regiunea Apusenilor („Ţara moţilor”) împotriva atacurilor armatelor nemeşeşti maghiare, pe care le-a înfrânt în câteva bătălii (n. 1824).

10 septembrie 2022 – In memoriam: Neagu Udroiu, un mentor inspirațional

Neagu Udroiu s-a născut la 3 aprilie 1940, în localitatea Cartojani, fostul judeţ Vlaşca, astăzi Teleorman. În 1966, a început să lucreze în presa scrisă (1966-1974, 1978-1979), apoi în radio-televiziune (1974-1978; 1997-1999; 2008-2012). A beneficiat, în perioada 1973-1974, de o bursă de studii acordată de World Press Institute (SUA). Între anii 1979-1997, a desfăşurat activitate în Agenţia Naţională de Presă, respectiv secretar general de agenţie în cadrul Agerpres şi apoi director al Rompres. Ulterior, s-a dedicat, între anii 1999-2001, mediului editorial, activând ca şef departament în cadrul Editurii Niculescu, pentru ca apoi să fie director de programe culturale în cadrul televiziunii România de Mâine. A fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Finlanda şi Estonia (2001-2006).
Expoziție de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește mai multe

12 septembrie 1882 – S-a născut scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu, adept al sămănătorismului

După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj (1919-1927), apoi al ziarului „Tribuna” din Cluj (1938-1940). A deținut mai multe funcții politice în Parlamentul României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922-1926), mai târziu a fost senator și vicepreședinte al Senatului. A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania (1919). A fost preot și protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (din 1931). Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secțiilor literare-științifice ale Astrei (1925 – 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei „Transilvania”. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiași Academii în 1955 la Secția de științe istorice, știința limbii, literatură și artă. A fost membru în Comitetul de conducere al Societății Scriitorilor, până la moarte a fost și președinte al Sindicatului presei române din Ardeal și Banat (începând cu 1921). A primit premiul național pentru proză în 1927, Ordinul Muncii, pentru merite deosebite „în domeniul creației literare”, în 1954, Ordinul Steaua Republicii clasa I în 1962, a fost sărbătorit oficial cu ocazia a 80 ani de viață. Sursa

12 septembrie 2022 – In Memoriam Radu Ciuceanu, istoric și politician român

Radu Ciuceanu s-a născut la 16 aprilie 1928, în Arad. A absolvit cursurile Colegiului „Carol I” din Craiova în 1947, an în care, la doar 19 ani, a pus bazele unui grup de rezistență anticomunistă. Pentru activitatea din cadrul acestui grup a fost arestat și condamnat la 15 ani de închisoare. După eliberare a continuat să critice regimul și să fie urmărit constant de Securitate. Între anii 1966-1970 a urmat cursurile Facultății de Istorie de la Universitatea București. După 1990 a fost printre fondatorii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, director fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului din subordinea Academiei, editor şi membru fondator al revistei „Arhivele Totalitarismului”. A semnat zeci de volume, peste 100 de articole și peste 200 de comunicări. A întreprins numeroase cercetări arheologice pe aproximativ 20 de șantiere din țară. În politică a activat ca deputat și vicepreședinte al Camerei Deputaților în legislaturile 1990-1992 și 2000-2004. În 1998 a obținut titlul de doctor în istorie, iar în anul 2019 a fost ales Membru de onoare al Academiei Române.
Expoziție de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește

13 septembrie – Ziua Pompierilor din România

Ziua Pompierilor din România este o sărbătoare anuală care comemorează în fiecare zi de 13 septembrie Bătălia din Dealul Spirii care a avut loc în 1848 la Bucureşti între compania de pompieri condusă de Căpitanul Paul Zăgănescu şi un corp de armată al Imperiului Otoman. Această zi a fost desemnată ca Zi a pompierilor din România, în cinstea eroismului de care a dat dovadă subunitatea de pompieri în acea luptă din timpul Revoluţiei de la 1848. Ofilializarea ei s-a produs începând cu anul 1953 iar după evenimentele din 1989 acest lucru s-a legiferat.
Expoziţie de reviste la Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

13 septembrie – S-a născut poetul şi juristul maramureşean Ioan Dragoş (1955)

Debut absolut în Revista „Semnal” a Liceului „Gh. Şincai” Baia Mare, 1970. Volume: „Povara uimirii”, 1986; „Scrisori”, 1987;„Cavalerul triunghiului”, 1997; „Acestea sunt amănuntele”, 1998; „Prăpastia dintre timpurile verbului”, 2003; „Ulise în bucătărie”, 2006; „Sezonul de presiune”, 2008; „Foaia de observaţie”, 2010; „Poeme de serviciu”, 2011; „Studiu de oportunitate”, 2012; „Fişa postului”, 2013, „Acte adiţionale la foaia de observaţie”, 2016. Prezent în antologiile: „Dor de lumină”, 1997; „Un sfert de veac de poezie”, 1998; „Într-o lacrimă trăieşte poetul”, 1998; „Prima verba”, 1999, „Clauza poeziei celei mai favorizate în lirica maramureşeană şi basarabeană”, 2010, etc. Sursa: Uniunea Scriitorilor din România – filiala Cluj

14 septembrie 1321 – A murit genialul poet italian Dante Alighieri

Dante este creatorul primei mari opere poetice de limbă italiană, marcată de o spiritualitate impregnată de misticismul specific epocii medievale, ce continuă și azi să impresioneze public și critici.
Vitrină de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: „Divina comedie a vieții și a limbajului ce sunt mereu fascinante și interpretabile”.

14 septembrie 1993 – A murit scriitorul și jurnalistul Geo Bogza

Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploieşti, ca fiu al lui Alexandru Bogza şi frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. A fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului). Ziarist de curajoasă şi consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, ţări, privelişti, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenţei tâmpe (Înmormântări) şi al plictisului exasperant provincial (O sută şaptezeci şi cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinţei de înavuţire (Cum a înnebunit regele petrolului), al absurdului (Moartea lui Iacob Onisia), cântăreţ, de amplitudine whitmaniană, al neamului din Carpaţi (Cartea Oltului). Geo Bogza adaugă literaturii naţionale un nume, o operă şi un stil, evidente şi inconfundabile. Moare la 14 septembrie 1993, în Bucureşti, la un an după fratele său, scriitorul Radu Tudoran. Sursa
Expoziție de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare: „Geo Bogza, un poet al efectelor, exaltării, grandiosului, solemnității, exuberanței și patetismului” – Citește

15 septembrie – Ziua Internaţională a Democraţiei

Marcată anual, din 2008, la iniţiativa Adunării Generale a Naţiunilor Unite; această zi are dubla menire – de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale; alegerea acestei date corespunde cu ziua de 15 septembrie 1997, când Uniunea Interparlamentară a adoptat Declaraţia Universală privind Democraţia, document care reafirmă principiile fundamentale ale democraţiei şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice, conform www.un.org.

15 septembrie 1254 – S-a născut Marco Polo, călător şi scriitor veneţian

Și-a petrecut 24 de ani călătorind prin Asia, ajungând dincolo de Mongolia, până în China, însemnările sale despre Orientul Îndepărtat inspirând şi deschizând drumul marilor expediţii de descoperiri; Cunoscută sub mai multe titluri – „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul” – lucrarea venețianului este una dintre marile scrieri de călătorie din Evul Mediu și prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă și fabuloasă a Chinei și a Asiei (d. 8 ianuarie 1324).

15 septembrie 1890 – S-a născut scriitoarea Agatha Christie

Vitrina de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare „Regina recunoscută a romanului polițist”. În colecțiile secției regăsiți numeroase titluri din opera ei, atât în limba română cât și în limba maghiară, precum și câteva titluri în limba germană și limba franceză. (d. 12 ianuarie 1976)

15 septembrie 2020 – A murit filologul și etnologul Ion Aureliu Candrea

S-a născut la București în 7 noiembrie 1872. A urmat cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” și pe cele ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în litere în 1896. Și-a continuat studiile în Franța la Sorbona și École Pratique des Hautes Études. În 1902 și-a susținut teza de doctorat „Les éléments latins de la langue roumaine. Le consonantisme”. A activat ca și conferențiar și profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București. A fost un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului, iar lucrările sale au rămas modele de metodologie și rigoare științifică.

16 septembrie – Leul a fost instituit ca monedă oficială

În 1835, în ziua de 16 septembrie, domnitorul Munteniei, prinţul Alexandru Ghica, a oficializat leul ca monedă a principatului său. Este un moment de pionierat, principatele româneşti erau încă separate, aşa cum voiau marile puteri. În acest context, domnul muntean a ales leul să fie moneda ţării sale, unde circulau o multitudine de monede străine, care din Occident, care din Orientul turcilor.
La mai puţin de un an de la urcarea pe tron, în 1867, domnitorul Carol l stabileşte moneda naţională cu numele leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având ca subdiviziune banul, în număr de 100. Primele monede româneşti emise, cu grijă, au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani, care au fost bătute la Londra. Sursa

16 septembrie 2000 – A murit Ioan Alexandru, „Poetul cristic”

„Satul transilvan, cu toată austeritatea și sacralitatea lui, este o permanență în scrisul meu. Când am plecat de acolo am avut sentimentul că am plecat din rai și așa a fost. Până când am înjghebat familia în care am regăsit acel rai, într-o altă formă, satul a rămas nucleul existenței mele.” (Ioan Alexandru)

17 septembrie 1973 – Cenaclul „Flacăra”

S-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra” sub conducerea poetului Adrian Păunescu (1943 – 2010). Cenaclul, interzis de autorităţile comuniste la 16 iunie 1985, a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori. Între anii 1979 – 1985, manifestările aferente erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România. Sursa

17 septembrie 1950 – A apărut ziarul maramureşean ”Pentru socialism”

Fost organ de presă al autorităţilor regionale din Baia Mare şi, din 1968, judeţene de partid şi de stat Maramureş. Între 17 septembrie 1950 şi 4 ianuarie 1955, ziarul a apărut săptămânal, iar apoi cotidian, în format mai mare sau mai redus, tirajul ajungând prin 1965 la 35.000 de exemplare.

18 septembrie – Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Cu 61 de ani în urmă (1959) era înfiinţată Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, amendate prin Protocolul nr. 11. Convenţia, care asigură principiul apărării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale la nivelul Consiliului Europei, a fost semnată la 4.XI.1950, la Roma, şi a intrat în vigoare la 3.IX.1953. CEDO are sediul la Strasbourg şi i se poate adresa orice stat contractant sau orice persoană particulară care se consideră victimă a unei violări a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

19 septembrie – Ziua Europeană a Patrimoniului

Lansate în Franța de Consiliul Europei în 1985 și desfășurate ca o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Consiliului Europei în 1999, Zilele Europene ale Patrimoniului au permis cetățenilor să exploreze cultura prin evenimente tematice și au ajutat la descoperirea istoriei oamenilor și a locurilor, care au contribuit la modelarea culturii și moștenirii Europei. Scopul lor este de a crește înțelegerea unui trecut european comun, de a încuraja aprecierea valorilor tradiționale și de a inspira noi practici de conservare și educație a patrimoniului.
Expozitie de carte: Patrimoniul european, darul trecutului pentru viitor, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – Citește

20 septembrie 1866 – S-a născut George Coșbuc – poet al Ardealului şi al Ţării

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, Imperiul Austriac – d. 9 mai 1918, București, România) a fost un poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național, creația sa recomandându-l drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi. A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare (culturalizare) a țăranilor, fiind un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima. A dat o versiune completă a operei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc Eneida și Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român. – Sursa

20 septembrie 1937 – Petre Got, un poet din Țara Maramureșului

Petre Got s-a născut la Deseşti, pe Valea Marei, în 20 septembrie 1937, din părinţi ţărani – Ioana şi Gheorghe. După absolvirea Liceului Pedagogic din Sighetul Marmaţiei, urmează cursurile Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Cluj. Debutează cu poeme în revista „Familia” (1966). Debutul editorial vine cu volumul de poezii „Cer înfrunzit”. Este autor a şaisprezece volume de versuri. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Este cetăţean de onoare al municipiului Baia Mare. A fost profesor la Satu Mare. A fost redactor la revista „Vatra Românească” (1974 – 2008). Din toamna anului 2007 a fost redactor-şef al revistei lunare de literatură şi artă „Acolada” din Satu Mare. Critica literară a fost receptivă la poezia lui. Nicolae Balotă spunea: „Poetul Petre Got a căutat şi continuă să caute taina rostirii curate. E, printre meritele sale cele dintâi şi poate cel mai de seamă. Credinţa sa în cuvântul care ne uneşte cu lumea, cu alţii, cu cerul a rodit în versurile sale”. (d. 2017) – Vitrină de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește

21 septembrie – Ziua Internaţională a Păcii

Se marca, anual, până în 2001, în ziua de deschidere a sesiunii Adunării Generale a ONU din luna septembrie. La 28.IX.2001 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a hotărât (prin Rezoluţia 55/282) ca această zi să fie marcată la o dată fixă – 21 septembrie; tema din 2020 este: „Împreună pentru pace”. NOTĂ: O „Zi mondială a păcii” se sărbătorește și la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de către Papa Paul al VI-lea. Sursa

21 septembrie 1860 – A murit filosoful german Arthur Schopenhauer (1860)

„(…) o dreaptă prețuire a ceea ce suntem în noi înșine față cu ceea ce suntem numai în ochii altora va contribui mult la fericirea noastră”. Căci „nimeni nu poate vedea deasupra sa. Prin aceasta vreau să zic că nimeni nu vede în altul mai mult decât este el însuși… Căci toate spiritele sunt nevăzute pentru cine nu are el însuși spirit.”(Arthur Schopenhauer).

Arthur SCHOPENHAUER: s-a născut la Danzig (Gdansk), la 22 februarie 1788; decedat la 21 septembrie 1860 la Frankfurt am Main, unde se afla după ce părăsise scurta sa activitate didactică (desfășurată, cu unele întreruperi, la Berlin, între 1820-1832). Filozof german, idealist în toată puterea cuvântului; ideile sale au devenit cunoscute în România prin intermediul Junimii, exercitând o anumită influență asupra literaturii și filosofiei românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost unul dintre cei mai influenți gânditori moderni, prezență activă nu numai în filosofie, ci și în creația poetică romantică și postromantică.

21 septembrie 1955 – S-a născut cantautorul şi folcloristul maramureşean Ducu Bertzi

Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare,iar consacrarea în Cenaclul Flacăra a avut loc în toamna anului 1979 cand a lansat cântecul”Când s-o-mpărțit norocul” în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985. Sursa

22 septembrie 1326 – Cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român

În 1326 a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului.

22 septembrie 1791 – S-a născut Michael Faraday, unul dintre cei mai mari fizicieni experimentatori

S-a născut chimistului și fizicianului englez Michael Faraday (22 septembrie 1791, Newington Butts, Regatul Marii Britanii), renumit pentru cercetările sale în domeniul magnetismului și curentului electric. Vitrina de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește mai multe

22 septembrie 1938 – S-a născut Augustin Buzura (Berința, județul Maramureș)

Prozatorul, eseistul, publicistul și scenaristul Augustin Buzura este considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; fondator şi conducător (1990-2003) al Fundaţiei Culturale Române, apoi al Institutului Cultural Român (2003-2004); fondator al revistei „Cultura”; membru titular al Academiei Române din 1992  (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017, București).

23 septembrie – S-a născut Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (63 î.H)

Primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (m. 14). Sursa

23 septembrie 1926 – Apare ziarul „Baia Mare”, organ politic, social și economic

25 septembrie 1930 – S-a născut Pop Simion, ”scriitorul din Nord”

Simion Pop s-a născut la 25 septembrie 1930, în localitatea Valea Chioarului, județul Maramureș. Scriitor, jurnalist și diplomat român, fost ambasador al României în Ungaria în perioada 1990-1992. Studiile liceale le-a făcut la Satu Mare, studii de filologie întrerupte pentru a urma cursurile Școlii de literatură „Mihai Eminescu” din București. A debutat în anul 1952, în „ Almanahul literar”, a colaborat la revistele „Tribuna”, „România literară”,„România liberă”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, etc. A fost redactor la ziarele județene din Maramureș și Satu Mare, redactor la „România Pitorească”, reporter la Radiodifuziunea Română, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. De-a lungul vieții, a publicat sute de articole în reviste și ziare din România și din străinătate, precum și aproximativ 30 de volume de proză, călătorii și versuri, între care: „Paralela 45″, „Nord”, „Amfitrion”, „Triunghiul”, „Criza de timp”, „Pieton în Cuba”, „Cartea Chinei”, „Amfora sabină”, „Student la istorie”, „Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă”, „Bestiariu”, „Fotograful de îngeri”.
În anul 1958 a primit premiul Academiei Române pentru volumul „Paralela 45”, iar în anul 1959, a primit același premiu pentru cartea „Anul 15”.

26 septembrie – Ziua Europeană a Limbilor

Este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, multilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor. Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie, în fiecare din cele 45 de state membre ale Consiliului Europei, se sărbătorește Ziua limbilor vorbite. Sursa

27 septembrie – Ziua Mondială a Turismului

27 septembrie 1950 – S-a născut sculptorul maramureşean Mihai Borodi

”Există la Mihai Borodi a forță și un sens al vomului și al spațiului care îl țin departe de extremele geometrizărilor și metaforei livrești, ceea ce conferă operelor sale organicitate, validitate formală și bogăție semantică. Dintre diversele sale orientări apreciem formula constructivă într-o arhitectură spațială clară și bine articulată, în care vedem o cale întotdeauna deschisă spre explorare. ” Revista Arta, 1983. Sculpture.ro

28 septembrie 1882 – s-a născut Vasile Pârvan: profesor, istoric, arheolog și academician

În scurta dar intensa sa viață, a trait doar 45 de ani, savantul român a contribuit la întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene, a Institutului de Antichități și Studii Clasice, la organizarea Universității din Cluj, dar și la fondarea Editurii „Cultura Națională”. În munca sa de cercetare a organizat numeroase șantiere arheologice, rezultatele cercetărilor fiind publicate apoi în studii, rapoarte arheologice și monografii. A activat intens în cadrul Academiei Române, a ținut cursuri și a conferențiat în țară și străinătate. Din patrimoniul Colecțiilor speciale ale Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește articolul

28 septembrie 2006 – A murit criticul literar, publicistul și poetul Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru)

Născut la 16 august 1920, în Lădești, Vâlcea, Virgil Ierunca a debutat în ziaristică în 1939, la ziarul „Timpul”, iar între 1940 și 1944 a colaborat la principalele reviste literare și la săptămânalul „Vremea”. Propria sa revistă literară, „Albatros”, a fost interzisă, în anul 1942, de cenzură pentru tendințele ei democratice. După război, Virgil Ierunca scoate, împreună cu Ion Caraion, revista de cultură internațională „Agora”, care este suprimată de cenzura comunistă după primul număr. Vitrină de carte realizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Citește articolul

29 septembrie – Ziua Mondială a Inimii

29 septembrie 1910 – S-a născut preotul ortodox Arsenie Boca

29 septembrie 2001 – S-a stins din viaţă Gellu Naum – poet reprezentativ al postmodernismului

30 septembrie – Ziua internaţională a traducătorilor