Consemnăm în Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, prezența unui număr de 5 volume ale autorului Florian Porcius: Flor’a Phanerogama din fostulu districtu alu naseudului, apărută la Tipariulu tipografiei archidiecesane, Sibiu, 1881, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Flora din fostulu districtu românescu alu Năseudului în Transilvania, apărută la Tipografia Academiei Române, 1886, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Diagnosele planteloru fanerogame și criptogame vasculare cari crescu spontaneu în Transilvania și nu sunt descrise în opulu lui Kock: «Synopsis Florae Germanicae et Herveticae», apărută la Tipografia Academiei Române, 1893, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Istoricul ținutului grăniceresc al Năsăudului, apărută la Editura Napoca Star, 2005, manuscris publicat pentru prima dată în 1888; Ierbar Năsăudean, apărut la Editura Napoca Star, 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș.
Lucrările, oferite în dar de către Gherasim Domide, profesor în cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord – Facultatea de Inginerie, la data de 07 februarie 2022, prezintă o parte din opera lui Florian Porcius, botanist rodnean și membru titular al Academiei Române, dar și unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești.
(text de Vlad Ioan Bondre)
***
Florian Porcius (n. 28 august 1816, Rodna, Districtul Năsăud – d. 30 mai 1906, Rodna, Comitatul Bistrița-Năsăud) a fost un botanist român, membru titular al Academiei Române.
Descendent dintr-o familie de țărani săraci (Șteopan), a fost crescut de bunicul său, preotul greco-catolic Gherasim Porcu (latinizat Porcius) al cărui nume l-a moștenit prin adopțiune. A urmat (1827- 1831) cursurile Școlii militare normale cu limba de predare germană din Năsăud, apoi liceele din Blaj și Cluj. În 1836 era învățător în Rodna-Veche. În anul 1844 obține o bursă de la „fondul grăniceresc” pentru a studia la Institutul pedagogic din Viena, timp de 2 ani.
În 1848 a fost din nou învăţător, iar după izbucnirea revoluţiei paşoptiste a militat pentru acordarea de drepturi sociale şi naţionale românilor transilvăneni.
A ocupat diverse posturi administrative la Reteag, Beclean, Săliște, Rodna și Năsăud, ajungând, în 1867 subprefect (vice-căpitan) al districtului Năsăud. În 1877 s-a pensionat din calitatea de președinte la „Sedria orfanală” a comitatului Bistrița-Năsăud, înființată încă din 1867.
Începând cu anul 1882 a fost membru al Academiei Române.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și-a petrecut verile alături de botanistul Antal Czetz(hu), cei doi realizând împreună prima catalogare a florei din zona Rodnei. Porcius a fost unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești. A colaborat de asemenea cu Dimitrie Brândză la Flora Dobrogei, revenindu-i precizarea nomenclaturii și a sinonimelor, alcătuirea cheilor de determinare și scrierea diagnozelor. În Biblioteca Academiei Române se află manuscrisul (B.A.R nr. 3281) intitulat Explicarea termenilor botanici, care se folosesc în opurile botanice la descrierea plantelor fanerogame și criptogame vasculare. Cu îndrumările și anexele necesare pentru determinarea genurilor și familiilor naturale care provin din Europa medie, manuscris de o deosebită importanță pentru crearea terminologiei botanice românești. A descris o serie de specii noi: Heracleum carpaticum, Centaurea carpatica, Pulmonaria dacica ș.a., iar altele îi poartă numele: Festuca porcii, Sassurea porcii.
A primit Medalia „Bene Merenti” (aprilie 1905).
S-a stins din viață la 30 mai 1906, în localitatea Rodna, Bistrița-Năsăud.
Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Florian_Porcius
Sursa: Redacția eBibliotheca septentrionalis | Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
