13 mai, Ziua Internaţională a Dorului
– Expoziţie de reviste realizată de Compartimentul Sală de lectură Periodice –
A fost sărbătorită pentru prima dată în România la 13 mai 2015, iniţiativa a aparţinut membrilor trupei Vunk, care au vrut să dedice această zi celor care sunt departe de ţară, de cei dragi, de copilărie. Este una din puţinele expresii lingvistice folosite în mod uzual şi frecvent în toate părţile ţării şi este pronunţată în toate dialectele limbii noastre. Românii sunt singurii care folosesc un subsatantiv, şi anume dorul, pentru ceea ce în alte limbi este exprimat doar prin verbe: a lipsi, îmi lipseşti. Etimologic vorbind, cuvântul dor vine din latinescul dolus care înseamnă durere. Alte limbi cu origini latine au în ziua de astăzi variaţii ale acestui cuvânt însă niciuna nu are un echivalent al dorului. (sursa: libertatea.ro/stiri)
,,Dorul românesc e unic pentru că exprimă un paradox unic: căci el e atât o revoltă cât şi o revanşă (…). Dorul este revanşa sufletului românesc faţă de limitele, nenorocirile şi nebuniile care l-au sugrumat şi umilit în istorie: o răscumpărare cuminecătoare, cu asupra de măsură. Dorul (…) este mărturia românească supremă în faţa Absolutului şi justificarea Fiinţei româneşti în faţa lui Dumnezeu.” (George Remete, Dorul – condiţia românească a fiinţei)
