In memoriam prof. Vasile Lechințan – istoric, scriitor, om al cetăţii

Istoriografia și cultura românească a pierdut o voce autorizată, demnă și credibilă în apărarea adevărului istoric, a patrimoniului și valorilor fundamentale ale poporului român, un desăvârșit profesionist, care și-a pus întreaga existență în slujba binelui public.

Regretatul publicist, remarcabil istoric, scriitor, om al cetății și excelent arhivist s-a născut la 21 ianuarie 1949, în localitatea Silivașu de Câmpie, din părinții Maria și Grigore Lechințan, județul Bistrița-Năsăud. În buna tradiție a familiilor românești, copilul, adolescentul și apoi intelectualul patriot Vasile Lechințan și-a iubit și respectat părinții, întreaga familie formată din surorile Lenuța Mureșan, Domnica Teglaș, Ana Moișan și minunații lui nepoți Monica, Mirela, Marius, Dora, Sănica, Marin, Măriuța, Mitruț și Nuțica și strănepoții Elisa, Cristina, Ionela, Andreea, Vanessa și Răzvan.

Și-a petrecut copilăria și a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale în comuna natală, apoi Școala Tehnică Agricolă din Târgu Mureș, ulterior cursurile serale ale Liceului „Alexandru Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș. După ce ani de zile a lucrat în mai multe întreprinderi din Tg. Mureș și Cluj Napoca, în 1983 își începe cercetările în arhivele și bibliotecile clujene, publicând și primele articole, atrăgând, așadar, atenția asupra cercetărilor sale, cât și prietenia unor mari personalități clujene, precum academicianul Ștefan Pascu, istoricul Gelu Neamțu, profesorul Alexandru Matei, directorul Arhivelor Naționale, a cărturarilor Raoul Șorban, Crișan Mircioiu ș.a.

Din februarie 1989, devine angajatul permanent al Arhivelor clujene, instituție în care lucrează cu profesionalism și dăruire timp de peste 3 decenii, până la pensionare. Își desăvârșește studiile superioare absolvind Facultatea de Istorie a Universității „Spiru Haret” din București, apoi masteratul în socio-antropologie istorică la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. O încununare ai imensei și asiduei sale munci de cercetare științifică a reprezentat-o obținerea titlului de Doctor în Istorie al Institutului „George Barițiu”, cu teza Revoluția de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda și scaunul Arieș, sub conducerea științifică a regretatului cercetător Gelu Neamțu.

„Urmele” activităților sale sunt adânc imprimate între coperțile a nu mai puțin de 80 de cărți tipărite în perioada 1994-2016, pe filele celor peste 70 de studii și comunicări publicate în revistele de istorie, cultură și volume colective din întreaga Țară, în sutele de articole din presa din țară și din străinătate. OM de o rară noblețe sufletească, de o trăire românească autentică și profundă, de o generozitate devenită proverbială, Vasile Lechințan era recunoscut pentru modestia, cinstea, corectitudinea și demnitatea sa. De multe ori, și-a neglijat propria sănătate, acordând prioritate zecilor de colaborări la redactarea a numeroase lucrări monografice de pe cuprinsul întregii Transilvanii, o atenție deosebită fiind acordată istoriei românilor din fostele scaune secuiești. În bunătatea sa, Vasile Lechințan nu știa să spună „nu”, nu putea refuza pe nimeni.

Vasile Lechințan a fost un excelent cunoscător al surselor documentare, edite și inedite, un arhivist născut și nu făcut, cercetarea arhivistică devenind rațiunea întregii sale existențe; cu puterea sa de muncă impresionantă și cu dragostea sa nemărginită față de istoria și valorile naționale și față de dăinuirea românească, a reușit să redea istoriografiei românești lucrări de o certă valoare științifică. De roadele trudei sale au beneficiat sute de autori de lucrări monografice și mii de cetățeni care au apelat la serviciile oferite de arhivele naționale. Cu puterea sa de muncă impresionantă și cu dragostea sa nemărginită față de istoria și valorile naționale și față de dăinuirea românească, arhivistul Vasile Lechințan a introdus în circuitul științific documente de o valoare excepțională pentru istoria locală, regional și națională.

Omul-instituție Vasile Lechințan, reputat istoric, prin întreaga sa operă și-a câștigat un loc distinct în istoriografia și cultura românească. Majoritatea lucrărilor istorice purtând semnătura sa sunt de tip enciclopedic, ele fiind de regulă redactate de un colectiv de cercetători, din cadrul unui institut academic. În acest sens, menționăm lucrările: Instituții și edificii istorice din Transilvania; Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală. Cultură; Oficiali de stat români din Transilvania. Dicționar; Monografia satelor din Câmpia Transilvaniei ș.a.

Vasile Lechințan s-a afirmat, ca un publicist redutabil, prin activitatea desfășurată ca redactor șef și membru în colectivul de redacție a mai multor reviste din Cluj Napoca și din alte localități din țară (Astra Clujeană, Iancule Mare, Orașul, Angvstia, Acta Carpatica) și colaborator la ziarele Adevărul de Cluj, Făclia de Cluj, Monitorul de Cluj, Gazeta de Cluj-Napoca ș.a. Sunt de notorietate interviurile acordate de Vasile Lechințan pe teme majore din istoria și viața publică actuală românească (în mod deosebit în revista „Formula AS”) precum retrocedările ilegale de terenuri și clădiri publice precum și a arhivelor bisericești, marcarea Centenarului Marii Uniri, necesitatea redactării Enciclopediei României etc. O notorietate deosebită și-a câștigat-o prin serialul documentar Calendar istoric al Clujului (text și iconografie), transmis zilnic, fără întrerupere, timp de cca 1 an și 6 luni, de către TV Transilvania Live. Publicistul Vasile Lechințan a fost un analist profund al vieții publice românești, un critic sever dar drept al unor grave disfuncționalități existente în societatea românească, dar în egală măsură, un vizionar, un optimist, un susținător înflăcărat al exemplelor de bună practică.

Vasile Lechințan a fost cunoscut și apreciat ca membru activ al societății civile, prin bogata sa activitate desfășurată în conducerea mai multor societăți și asociații civice românești; este semnatar a numeroase proteste, apeluri, scrisori deschise, memorandumuri, replici trimise autorităților publice locale și centrale. A îndeplinit funcții de conducere după cum urmează: secretar al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei – Filiala Cluj; secretar al Despărțământului Cluj al Astrei; membru în conducerile Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din Cluj Napoca, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sf. Gheorghe ș.a. Întreaga viață i-a fost călăuzită de valorile morale creștine și ale democrației, prețuind în mod deosebit LIBERTATEA. O expresie a acestei libertăți interioare o constituie jurnalul început în anul 1973, în plin regim autoritar și publicat parțial în volumul omagial „Vasile Lechințan – istoric, scriitor, om al cetății”.

S-a bucurat de aprecierea ierarhilor locului – IPS Ioan, azi mitropolit al Banatului și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a preoților, profesorilor și tuturor iubitorilor de istorie din această binecuvântată zonă din inima României. Pentru toate acestea, o modestă răsplată o constituie apariția, la editura Eurocarpatica, în colecția „Profesioniștii noștri”, a volumului omagial „Vasile Lechințan – istoric, scriitor, om al cetății”, coordonatori dr. Ioan Lăcătușu și prof. Vasile Stancu.

Pe cât a fost de prețuit, iubit și apreciat de miile de admiratori pe rețelele de socializare precum și de către colegi, prieteni și parteneri pe atât surprinde trecerea cu vederea a performanțelor sale culturale, științifice și civice de către cei îndreptățiți să le aprecieze la justa lor valoare. Împlinirea a 70 de ani a trecut neobservată în viața public clujeană. Este un motiv în plus să ne achităm de imensele datorii morale pe care le avem față de acest Om providențial, măcar după plecarea sa în eternitate.

Bunul Dumnezeu să-i răsplătească truda jertfelnică și să-l odihnească în împărăția celor drepți!

Ioan LĂCĂTUȘU
Sf. Gheorghe, 9 iulie 2021

***

„A plecat dintre noi pe neașteptate , dar cu aceeași discreție și sfială OMUL , istoricul (scriitor) și intelectualul autentic care a fost Vasile Lechințan. A fost un căutător de adevăr și răscolitor de arhive și documente , neobosit, plin de pasiune și dedicat o viață cercetării istorice.

A căutat, a găsit și a restituit contemporanilor, actele și faptele, ca să spunem așa, ale înaintașilor lui de pe meleagurile transilvane și din urbea clujeană. Le-a examinat cu atenție, le-a înțeles sensurile, le-a ordonat și ni le-a dat spre înțelegere și aducere aminte.

A iubit România și poporul din care s-a tras. A iubit lumea satului transilvan și ne-a redat-o cu farmec și mult talent. A iubit și a cercetat istoria urbei care l-a adoptat. A iubit oamenii indiferent de rădăcinile și crezurile lor. Pentru că a fost el însuși un OM cu o inimă uriașă, care acum s-a oprit pentru ca sufletul celui care a purtat-o să se odihnească.

Da, ne-a părăsit un mare român și un om al cetății care nu a încetat o clipă sa caute adevărul și să ni-l prezinte chiar și-n formele lui cele mai neplăcute uneori, deși mereu cu multă căldură și savoare , așa cum îi îngăduiau talentul indiscutabil și sufletul lui bun.” (gânduri exprimate de d-l Emil GULDA).

***

„Cu Vasile Lechinţan pierdem nu un ostaş căzut la datorie, ci un front întreg al bătăliei noastre grele pentru apărarea adevărului istoric atât de mult lovit, atât de grav falsificat şi atât de atroce mutilat. Vasile Lechinţan era un corp de armată dotat cu tot ce e necesar ca să fie invincibil: o pregătire profesională ireproşabilă, formată nu doar din studiul temeinic al tratatelor de specialitate ci, mai cu seamă, al izvoarelor, al documentelor, al istoriei în intimitatea ei cea mai ascunsă privirii superficiale, o determinare aproape copilărească de a spune pe nume realităţilor istorice ignorând pericolele la care se expune din partea celor care le vor pe acestea uitate pe după câte o perdea, şi, în primul şi în primul rând, un caracter de neclintit.”, spune d-l Miron SCOROBETE.

***

ODIHNĂ ȘI LUMINĂ VEȘNICĂ ÎN ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR!
Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”

Sursa: „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA