Istoricul Robert Fürtös s-a născut la 29 august 1974 în Șimleu-Silvaniei, județul Sălaj. A absolvit Liceul Teoretic „Simion Bărnuțiu” din localitate, profil Filologie – Istorie, promoția 1993. După bacalaureat, a urmat Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1993 -1997), Facultatea de Istorie şi Filosofie, specializarea istorie contemporană, și un Masterat în Istorie contemporană şi relaţii internaţionale (1998-1999) la aceeași prestigioasă universitate clujeană. În 2003 finalizează programul de pregătire în Muzeologie generală, specialitatea Istorie-Memorialistică, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Bucureşti.
Din anul 1999 a fost muzeograf al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, iar în perioada mai – decembrie 2006, a fost și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România.
În cadrul Memorialului s-a implicat în amenajarea unor săli din cadrul muzeului: sala 5 – Geografia şi cronologia spaţiului concentraţionar; sala 6 – România închisorilor; sala 8 – Alegerile din 1946; sala 50 – Piteşti: „Reeducarea” prin tortură; sala 74 – Rezistenţa în Maramureş; sala 83 – Revoluţia din Ungaria (1956). De asemenea, a contribuit la prezentarea muzeului sau la realizarea de ghidaje tematice pentru diverse grupuri de vizitatori ai Memorialului, la introducerea informaţiilor în baza de date „Recensământul populaţiei concentraţionare din România în anii 1945-1989”, la realizarea unor interviuri de istorie orală pentru Arhiva CISAC, dar a organizat și campanii de istorie orală privind următoarele teme de cercetare: colectivizarea agriculturii în Maramureş, fenomenul concentraţionar în România, rezistenţa armată anticomunistă în munţi. A participat în mod constant la unele dezbateri, simpozioane şi Şcoala de Vară de la Sighet.
Robert Fürtös a fost co-autor la câteva volume publicate la diverse edituri din țară:
Sistemul penitenciar din România comunistă. Cazul închisorilor din Transilvania, Editura Mega, Cluj Napoca, în curs de apariție (coautor alături de Virgiliu Țârău, Ioan Ciupea, Andrea Dobeș, Mihai Croitor).
Făgăraş. Închisoarea poliţiştilor, vol I-III, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007 (coautor alături de Ioan Ciupea, Virgiliu Ţârău, Florentin Olteanu, Andrea Dobeş, Cosmin Budeancă).
Raport Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (coautor), Bucureşti, Humanitas, 2007
Cărţi şi ediţii publicate la Fundaţia Academia Civică:
Colectivizarea în Maramureș. Mărturii de istorie orală, coordonator alături de Gheorghe Mihai Bârlea (2009).
Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. De la memoria colectivă la cercetarea istorică, coordonator alături de Gheorghe Mihai Bârlea (2007).
Colectivizarea în Maramureş. Contribuţii documentare (1949-1962), editor alături de Andrea Dobeș, Gheorghe Mihai Bârlea (2004).
A publicat peste 20 de studii și articole de specialitate:
Ierarhi greco-catolici în atenția Securității. Studiu de caz: canonicul Coriolan Tămâian, în „Acta Musei Porolissensis”, XXXVI, Istorie-Etnografie, Zalău, 2014, pp. 379-394.
Ierarhi greco-catolici în atenția Securității. Studiu de caz: episcopul Ioan Ploscaru, în „Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism”, coord. Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iași, 2015, pp. 452-467.
Ioan Hudiță în documentele Securității în „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, coord. Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iași, 2014, pp. 111-128.
De la rezistență la colaborare. Părintele Ioan Deliman și Securitatea, în „Destine individuale și colective în comunism”, coord. Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 93-111.
Preoți greco-catolici în timpul prigoanei comuniste. Cazul părintelui Alexandru Rațiu, în „Acta Musei Porolissensis”, XXXIV, Istorie-Etnografie, Zalău, 2012, pp. 177-191.
Episcopul Ioan Dragomir în dosarele Securității (1965-1958), în „Revista Arhivei Maramureșene”, nr. 4, Baia Mare, 2011, pp. 280-303.
Profilul unui torționar: Petrache Goiciu, în „Caietele Brătianu”, nr. 2, Societatea Academică ,,Gheorghe I. Brătianu”, Sighetu Marmaţiei, 2011, pp. 42-50.
Informatori în spațiul penitenciar din România comunistă. Cazul ziaristului Ștefan Gárdonyi, în „Stat și viață privată în regimurile comuniste”, coord. Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 360-369.
Polițiști urmăriți. Studiu de caz: Sava Dumitrescu (1964-1976), în „Forme de represiune în regimurile comuniste”, coord. Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 177-190.
Sighet, preambul al Holocaustului, punct central al Gulagului în „Gulag şi Holocaust în conştiinţa românească”, coord. Ruxandra Cesereanu, Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, 2007, pp. 226-241.
Implicarea organelor M.A.I. în acţiunea de ,,reeducare”. Cazul Piteşti (1949-1951), în „Rezistenţa anticomunistă între cercetarea istorică şi valorificarea muzeală”, ed. Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006 , pp. 78-93.
Extinderea acţiunii de ,,reeducare”. Cazul Gherla (1950-1951), în ,,Experimentul Piteşti– Reeducarea prin tortură”, ed. Ilie Popa, Fundaţia Culturală Memoria, Piteşti, 2005, pp. 114-125.
Ţăranii maramureşeni şi cotele obligatorii la începutul anilor `50, în ,,Opresiunea ţărănimii române în timpul dictaturii comuniste”, ed. Ilie Popa, Fundaţia Culturală Memoria, Piteşti, 2005, pp. 332-342.
Comitetul Judeţean Maramureş al P.C.R. Toamna anului 1989, în ,,Analele Sighet 10. Anii 1973-1989: Cronica unui sfârşit de sistem”, editor Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2003, pp. 581-590.
Aspecte privind activitatea Comitetului municipal P.C.R. Sighetu Marmaţiei în anul 1968, în ,,Analele Sighet 9. Anii 1961-1972: Ţările Europei de Est, între speranţele reformei şi realitatea stagnării”, editor Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2001, pp. 709-715.
Istoricul Robert Fürtös a fost o personalitate discretă, distinsă, un intelectual rafinat, dedicat profesiei.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Sincere condoleanțe familiei îndoliate, greu încercate!
Sursa: Salut Sighet | 12 octombrie 2021
