Roșu Tradițional Românesc – o incursiune în cromatica artei tradiționale românești

Eveniment

De dr. Ioan GOGOTA,
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare.

În data de 10 aprilie 2023, începând cu orele 17,00, Salonul de artă (Cabinetul de Medalii) din incinta Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare – director, prof. dr. Teodor Ardelean a găzduit vernisajul/expoziția Roșu Tradițional Românesc – o incursiune în cromatica artei tradiționale românești, autor Ilie Tudorel, ambasador al turismului maramureșean cu exponate din galeria personală de artă fotografică. Evenimentul s-a desfășurat sub egidele Artiștilor Fotografi, Consiliului Județean Maramureș, Uniunii Creatorilor Profesioniști, Asociația Millennium; Clubul Foto-Video și EPA (Asociația Fotografilor Europeni).

Au fost prezente cadre didactice din învățământul superior din sfera etnografiei, bibliotecari și un numeros public, stilat, cu gust, care demonstrează că dragostea pentru fotografie, ce presupune cultură, îi apropie de artă.

Expoziția se desfășoară în cadrul proiectului cultural „Zestrea vie românească”, care își propune să aducă în atenție cele mai importante valori ale cromaticii tradiționale din România, în speță culori roșie – cea care este cea mai vie culoare din paleta coloristică tradițională.

De ce roșu? Poate multă lume și-a pus această întrebare! Unii consideră culoarea roșie ca fiind culoarea sângelui sau culoare asociată cel mai frecvent cu căldura, activitatea, pasiunea, sexualitatea, furia, iubirea și bucuria. Caracterul mozaicat în cazul tradițiilor presupune că – în sens diacronic, acestea își trag seva din izvoare diverse, iar sincronic sacrul se întâlnește adesea cu profanul.

Moderatorul și amfitrionul manifestării culturale a fost Ilie Tudorel, cel care a descris culoarea roșu – tradițional sub o altă abordare, pornind de la faptul că este prezentă în toată gama tradițiilor populare românești. În program a fost inclusă și o demonstrație de încondeiere a ouălor de Paște la care au fost invitați un grup de încondeietori de ouă, din localitatea Rogoz (localitate de lângă orașul Târgu Lăpuș) și 3 rapsozii populari din zona lăpușeană (coautori de pricesne), cu toții propunându-și să aducă în atenția publicului prezent șansa cunoașterii unor valoroase tradiții, păstrate vii, până astăzi, stimulând recuperarea, revitalizarea și consolidarea meșteșugurilor artistice contemporane (în speță, încondeiatul ouălor și cântatul pricesnelor).

Despre Ilie Tudorel, inginer de profesie, se cunoaște că își canalizează întreaga energie creatoare înspre arta prin fotografie. Este un artist fotograf, care a expus în muzee și centre culturale, atât în țară, cât și în străinătate, fiind reper pentru cei care îi utilizează fotografiile pentru a fi publicate în cărți sau în publicații științifice, dar și în albume de artă, reviste de turism, albume și ghiduri turistice.

Având ca temă Roșu Tradițional Românesc, vorbitorul a adus în atenție tradițiile maramureșene, cu accent pe mai multe ramuri printre care portul popular din Maramureș, în care armonia cromatică este realizată în tonuri puternice, aprinse în care predomină roșul, reflectând optimismul, atitudinea față de lume și de viața, temperamentul și felul de trai ale locuitorilor, fapt care îi conferă veselie, dinamism etc.

Fiind invitat să-și expună un punct de vedere, prof. dr. Teodor Ardelean și-a început discursul pentru cei de față pornind de la un privilegiu sacru „a te situa între Dumnezeu și lume” pe care doar cei inițiați în Credință o pot declara cu Credință și Iubire față de Creator, împărtășind taina Cunoașterii, pentru că totul pornește din mintea noastră și se propagă atunci când gândul cel bun ne este țel spre dumnezeire (unirea în dragoste cu Dumnezeu).

Pe Ilie Tudorel, vorbitorul îl definește ca fiind un spirit plurivalent, încărcat de vocații multiple care depășesc pe alocuri lucrările în domeniu. Când ne referim la tradiții, ne referim la standardizare și imaginație, lucruri pe care artistul fotograf le stăpânește și le utilizează în cercetarea atentă și minuțioasă a patrimoniului cultural tradițional maramureșean – sinteză a potențelor creatoare ale românilor.

La rândul său, lector univ. dr. Natalia Lazăr a făcut o incursiune în tradițiile maramureșene, unde nuanțele și contrastul creează efecte sau sensuri neașteptate. A vorbit despre „contrast în saturație” cu accent pe culoarea roșie regăsită în tot ce înseamnă satul românesc, subliniind că cea ce a propus Ilie Tudorel se înscrie pe traiectoria regăsirii de sine a acestuia. Totodată, a încercat să facă o paralelă între materie și spirit, în sensul că tot ce răzbate în imagini și încântă privitorul, dispus să meargă mai departe pe urme a ceea ce vede, ne proiectează în starea care ne conduce spre experimentare.

Ulterior, conf. univ. dr. Delia Suiogan a definit nuanța de roșu printr-o altă abordare, în contrast cu celelalte culori vii, alb și negru. Creația materială și spirituală s-a remarcat prin elemente specifice de arhitectură, folclor și port popular pe care artistul fotograf a încercat să le exploreze cu pricepere. Într-un periplu intelectual și creator, materia întâlnește spiritul, iar istoria este transparentă în direcția reflecției filosofice și a interpretării simbolice sau mitologice.

În artă, modernii ne asigură că frumusețea este trecătoare. Omul este om și numai om. Reprezintă o realitate în sine, fiind perfect autonom, iar frumusețea întemeiată pe concepte clasiciste (simplitate, potrivire, armonizare, gust, măsură) nu a rămas statică și conservatoare, iar datorită cromaticii a suferit ajustări, chiar destructurări, adevărate fenomene de înnoire.

În tradițiile de Paște se spune că este bine să te speli pe față cu apă pusă într-un vas nou în care au stat peste noapte un ou roșu, unul alb nevopsit, un bănuț de argint și un fir de iarbă care sunt simboluri ale sănătății, prosperității și sporului, superstiții care pot fi regăsite în toate domeniile artelor tradiționale românești.

Cercetarea în teren și tezaurizarea sunt acte de cultură care ne asigură cunoașterea creațiilor trecutului și prefigurează viitorul poporului nostru. Bogăția și diversitatea culturală de care dispunem sunt dovada vieții intense și a unei îndelungate tradiții populare. Meșteșugurile tradiționale apar și se mențin tocmai din nevoia de a se asigura cele necesare unui trai decent, iar portul popular este prezent în forme, materiale și culori ușor schimbate din punct de vedere cromatic.

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare