Tag Archives: Academia Română

13 aprilie 1882. Urmare a demersurilor întreprinse de episcopul Victor Mihalyi de Apșa prin Decizia 8512, Curia Regească din Budapesta dispune ca toate diferendele referitoare la dreptul de proprietate asupra posesiunilor canonice dintre cele două biserici românești din Transilvania să nu mai fie judecate de foruri „laice” judecătorești, ci de foruri administrative.   24 iunie 1882.…

24 iulie 1881. Scrisoare de la Alecsandri către Grigore Silași, prin care îi mulțumește pentru teza lui Petre Dulfu și îl informează că „petițiunea domnului Dulfu” va ajunge la ministrul instrucției publice, V.A. Urechea, prin intermediul domnului Iorgu Sion. „Domnul Sion va face toate demersurile necesare pentru obținerea bursei cerute de tânărul poet și vă…

28 noiembrie 1880. A trecut la cele veșnice, la Sibiu, istoricul și omul politic Iosif Hodoș (Hodoșiu), Membru fondator al Societății Literare din partea Maramureșului de la data de 22 aprilie 1866. S-a născut la 20 octombrie 1829 în Bandu de Câmpie, județul Mureș. Studii liceale la Blaj și Cluj și superioare la Viena și…

1880. La îndemnul profesorului său, Grigore Silași, Petre Dulfu, care îl seconda în activitățile Societății de lectură „Iulia” de la Universitatea din Cluj, trimite Academiei Române o serie de lucrări elaborate de el pentru a fi discutate în cadrul secției literare. (E. Glodariu, Societăți Culturale Românești din Monarhia Austro-Ungară și Academia Română, în „Acta Musei…

12 mai 1879. O nouă scrisoare de la George Barițiu din Sibiu pentru George Pop de Băsești, prin care îi cere, dacă va mai rosti discursuri „memorabile”, să i le trimită în limba maghiară, promițând nu doar că le va traduce ci și că le va răspândi în acest fel și celor peste o sută…

  10 februarie 1879. O delegație românească în frunte cu Mihail Pavel, episcopul de Gherla, Victor Mihalyi de Apșa, episcopul de Lugoj, și dr. Petru Mihalyi de Apșa, deputat în Parlamentul de la Budapesta, a fost în audiență la Viena spre a protesta împotriva Legii Trefort privind introducerea limbii maghiare în școlile poporale și confesionale.…

21 iunie 1878. Iacob Bologa, Barițiu și Iosif Hodoș semnează telegrama trimisă din partea ASTREI lui Vasile Alecsandri, câștigătorul premiului acordat la Montpellier de Societatea limbilor romanice. Între altele se scria: „Dacă Te salutăm și Te felicităm cu această ocaziune, este că pre lângă meritele literare din trecut, chiar acum, prin opera premiată, ai pus…

12 martie 1877. Profesorul Alexandru Roman din Pesta, membru fondator al Societății Literare Române, expediază o Scrisoare către Ioan Micu Moldovan, în legătură cu dificultățile financiare ale ziarului național „Federațiunea”.   8 mai 1877. În „Telegraful român” se publică procesul verbal de constituire a Societății de doamne române pentru adunarea de oferte în favoarea românilor…

18 august 1875. În ședința Academiei, printr-o adresă, Odobescu informează că diverse preocupări nu-i permit a-și îndeplini sarcinile încredințate în 1874, respectiv supravegherea tipăririi traducerilor operelor lui D. Cantemir Descriptio Moldaviae și Istoria otomană, începută de Al. Papiu Ilarian și continuată, ca urmare a îmbolnăvirii acestuia, de Iosif Hodoș.   23 noiembrie 1875. Președintele „Societății…

18 februarie 1873. Deși Alexandru Roman își sacrifica toate diurnele ce le primea ca deputat, de la Dietă, „de șapte ani încoace” pentru a-și susține ziarul „Federațiunea”, problemele financiare au rămas. Din scrisoarea expediată către George Barițiu, din Pesta, aflăm detalii din relațiile cu tipografii, despre scăderea numărului prenumeranților, conflictele cu cei ce sprijineau „Albina”,…

12 mai 1872. „Familia” lui Iosif Vulcan își dedică în întregime numărul acestei „lucrări” Adunării de la Satu Mare a Societății pentru Fond de Teatru Român. În numărul următor începe publicarea discursului rostit de Iosif Vulcan.   30 mai 1872. Epistolarul de pe ruta nominală Hodoș – G. Barițiu continuă cu alte precizări despre „Programul…

1871. Victor Mihalyi de Apșa publică lucrarea Privire pentru istoria provinciei bisericii greco-catolice a Albei (Vezi Ana Hinescu, Arcadie Hinescu, Oameni de ieri și de azi ai Blajului, București, Editura Eventus, 1994, p. 346).   1871. În „Convorbiri literare”, nr. 3, Șt. G. Vârgolici prezintă piesa de teatru a domnișoarei Constanța Dunca, Martira inimei (1870),…

4-5 octombrie 1870. În Casina Ungurească din Deva are loc prima adunare generală a Societății pentru fond de teatru român, sub președinția dr. Iosif Hodoș, membru fondator al Societății Literare Române. Vicepreședinte dr. Alexandru Mocioni, casier Vincențiu Babeș, secretar Iosif Vulcan și I. Horșa, membrii Alexandru Roman, Petru Mihalyi și dr. Iosif Gall. Iosif Hodoș…

10 februarie 1870. George Pop de Băsești ajută familia profesorului universitar Alexandru Roman, Membru al Academiei Române, directorul ziarului „Federațiunea”, care, pentru publicare în ziar a „Pronunciamentului” de la Blaj împotriva constituției dualiste, austro-ungare, e „prigonit cu cruzime de puternicii zilei” („robie de un an” și amendă de 500 floreni”). Mai mult, George Pop a…

  21 noiembrie 1869. Ședința „Societății de lectură”, constituită la 14 noiembrie 1869 de către elevii români de la Liceul din Baia Mare s-a deschis cu cântecul Deșteaptă-te române! al poetului transilvănean Andrei Mureșanu, urmat de versurile de chemare la înfrățire a tuturor românilor din Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri, a cărei primă versiune…

14 august 1869. La Liceul Regesc Catolic din Satu Mare (azi Colegiul Național „Mihai Eminescu”) își susține examenul de maturitate elevul Ioan Slavici. La limba română și religie i-a fost profesor Petru Bran. Se va întoarce acasă prin Baia Mare, Cavnic, peste Rotunda la Strâmbu Băiuț, Măgoaja lui Pintea, Dej, Gherla, Cluj, Turda, Valea Arieșului,…

1869. În acest an, după cum mărturisește în Autobiografie, Ioan Mihalyi de Apșa își ia doctoratul în drept la Universitatea din Budapesta, fiind primul doctor în drept din Maramureș. Luase în acest an și cursuri de tip „ore private” de Arheologie, Numismatică și Paleografie și alte studii asemenea din istorie. Sursele de informație din această…

21 septembrie 1868. Cu ocazia serbărilor Societății de arme, la București, în prezența unui public numeros, Iosif Hodoș, recent numit ca membru fondator din partea Maramureșului în Societatea Literară Română, luă cuvântul și rosti un discurs emoționant și simbolic. În „Federațiunea”, în care este apoi publicat, citim: „Când limba se cultivă, ea tinde la unitate,…

23 octombrie 1867. Se aprobă „Statutele Societății de lectură a românilor maramureșeni”, înființată pentru „câștigarea și lățirea diferitelor cunoștințe de literatură națională, arte și economie”. Societatea își propune să deschidă la Sighet o sală de lectură cu jurnale, să înființeze o bibliotecă în care să predomine cărțile în limba română, să țină adunări generale în…