de Alina ILIEŞ. Cartea a fost cea mai mare descoperire a umanităţii, după cum tiparul a produs cea mai mare revoluţie din istorie (1). Ea cuprinde idei interesante, probleme actuale şi o deschidere spre ceea ce rămâne durabil, ceea ce ne motivează să o citim şi să o recitim cu drag.
de Diana FILIP. O bibliotecă digitală este acea bibliotecă în care marea majoritate a documentelor care fac parte din patrimoniul ei au fost convertite în formate care să poată fi accesate prin intermediul calculatorului. Suportul informaţional pus la dispoziţie de aceste biblioteci are o disponibilitate non-stop în mediul online, putând fi accesat, de oriunde, concomitent de mai mulţi utilizatori.
de Dr. Florian ROATIŞ. Suntem la sfârşit de iunie: căldură mare, vorba lui Caragiale, vijelii, inundaţii şi… emoţii. Emoţii ale elevilor, părinţilor şi, la sfârşit, dar nu în ultimul rând, ale profesorilor şi bunicilor! Este al doilea an în care bilanţul învăţământului românesc are loc în pandemie, deci în condiţii speciale. Şi, totuşi, rezultatele de…
Pandemia COVID-19 a avut şi are un efect copleşitor asupra locurilor noastre de muncă, asupra vieţii noastre, afectându-ne viaţa de zi cu zi, provocând frică şi incertitudine. Suntem cu toţii afectaţi de această criză, atât în plan personal, cât şi în cel profesional. În ultimul an, bibliotecarii din întreaga lume şi-au transformat, la propriu, munca.…
de Dr. Vlad I. BONDRE Societatea contemporană trece prin perioada marilor transformări, a schimbului energetic ce guvernează lumea omului creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Timpul şi-a impus un joc dur, fapt ce determină ca sufletul să se afle mereu în căutarea celui mai viabil şi ferm răspuns pe care poate să-l ofere prefigurărilor sociale.
de Prof. dr. Teodor Ardelean
Dumnezeu, creatorul întregului Univers, ne-a dat nouă, oamenilor, câteva daruri minunate. O planetă pe care s-o gospodărim, un cod genetic prin care să poată fi dezvoltată ființa noastră și să se transmită caracterele și trasee de viață pentru care dominant devine indicele de relație, omul fiind expresia combinației dintre sine și ceilalți, prin ceilalți înțelegând în primul rând contemporanii, dar și moștenirea prin cunoaștere.
de Diana FILIP
Apariţia şi dezvoltarea internetului au dus la schimbarea lumii cu un ritm fantastic, modificând brusc viziunea asupra lumii, precum şi a modului de organizare şi desfăşurare a vieţii economice, sociale, culturale ş.a.m.d. Informaţia circulă cu o viteză năucitoare, iar nivelul de comunicare este ridicat.
Printr-o inițiativă de reanimare a turismului cultural-istoric, Consiliul Județean Maramureș a obținut din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, la finalul anului 2020, recunoașterea proiectului „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” drept rută cultural turistică, dezvoltată pe plan regional.
Din patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” (5) de Simona DUMUŢA Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” De bello Peloponnesiaco, Tucidide, Frankfurt, 1589 Oglinda paginii de titlu: THVCYDIDIS / DE BELLO PELOPON- / NESIACO LIBRI VIII. / Ex interpretatione Laurentii Vallae, ab Henrico / Stephano iterum recognita. / In hac secunda editione, quae accuratior multis partibus, quam /…
de Dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca provine de la termenii greceşti biblion – „carte” şi theke – „dulap”, dar are înţelesul şi de instituţie de cultură cu funcţionalităţi privind colectarea, depozitarea şi tezaurizarea culturii şi civilizaţiei umane, în scopul sprijinirii procesului de cunoaştere.
de Diana FILIP
Motto: Cu cât priveşti mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe înainte. (Winston Churchill)
de Anca SIMA
„Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş…” (Mircea Cărtărescu)
de Dr. Florian ROATIȘ
Sintagma „corectitudine politică” (political correctness) a intrat în limbajul public de circa trei decenii, dar rădăcinile ei coboară până în urmă cu un secol. Ea exprimă, în viziunea unora, dacă nu o doctrină închegată (încă!), o ideologie, iar alţii o situează în rândul „religiilor” generate de secularizarea augmentată de postmodernitate.
