Cei care au definit Biblioteca prin comparație cu Paradisul (pornind de la Seneca și Jorge Luis Borges) aveau în vedere densitatea de cunoaștere și sistemicitatea stocate în volumele de pe rafturile acestor Case ale Științei Umane.
„La Paști”. Titlul de mai sus este preluat dintr-o poezie de George Coșbuc. Scrisă cu circa 125 de ani în urmă, unora li se va părea ciudată chiar și prin titlu, ca să nu mai vorbesc de numele volumului, apărut în 1896, din care compoziția face parte: „Fire de tort”.
Nu știu să se fi validat, în Imperiul Sintagmelor Intens și Corect Vehiculate, expresia „dreptate culturală”. Nu știu, dar cred că fiecare dintre noi, în variate feluri, slujim această cauză. Adică, gândim de bine, analizăm corect, încadrăm cinstit elemente din Colțul Nostru de Univers Trăit.
Săptămâna aceasta ar fi trebuit să sărbătorim „Natalis Urbis”, cunoscută mai ales în formula sintagmatică „Natale di Roma”. În 753 î. Hr. a fost construită Roma de către Romulus și Remus, iar ziua întemeierii este 21 aprilie.
Cu ocazia întemeierii Colecției „Nicolae Steinhardt” la Facultatea de Litere de la Universitatea din Salamanca, cea mai veche instituție de învățământ superior din Spania (1218), am vizitat printre altele și cabinetul de lucru al celui mai mare rector al acestei prime academii spaniole, Miguel de Unamuno.
Matei Balș (6 ianuarie 1905 – 19 aprilie 1989)
de Dr. Teodor ARDELEAN
Se spune că intelectul trebuie mereu antrenat, deoarece numai în acest fel își poate păstra vigoarea și prospețimea. Există multiple posibilități de punere în operă a exercițiilor de acest fel, fie că e vorba de împrospătarea memoriei, radicalizarea imaginației sau consolidarea mijloacelor de performanță.
Titlul acestei însemnări este inspirat din cartea publicată (în regie proprie) de profesorul Ioan Dărăbăneanu din Beiuș, intitulată „Catedra Cimitirului din Deal”. Metafora epică este utilizată de autor în ideea că cei trecuți spre veșnicie și împământați în Dealul Beiușului nu și-au încheiat „mandatul apostolic” nici prin pensionare și nici prin moarte.
de dr. Teodor ARDELEAN
Ca membru în echipa de proiect pentru „2021 – Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii”, mi-am propus ca, în anii premergători, să întreprind călătorii de informare în orașele declarate câștigătoare pentru 2019 și 2020: Matera din Italia, Plovdiv din Bulgaria, Galway din Irlanda și Rijeka din Croația.
Scriu cu mult drag despre o carte ce mi-a rămas moștenire de la fratele meu Ioan, mai mare decât mine cu șase ani. Autor: N. Mazilu. Titlu: „Aplicarea noțiunilor de fizică în agricultură”. Manual (auxiliar) pentru clasele a VI-a și a VII-a. Editura de Stat Didactică și Pedagogică 1958.
În urmă cu o săptămână primeam de la Chișinău, de la Filiala „Maramureș”, vestea că academicianul Nicolae Dabija și-a luat zborul spre înălțimi celeste. O moarte neașteptată, un tribut al tribunului plătit pe noul altar „COVID”, o pierdere greu de cuantificat acum, un gol uriaș pentru sufletul românesc în mare-lucrarea-lui!
Evoluțiile politice recente și mai ales schimbarea statutului prefectului, urmată de „ruleta” distribuirii, m-au determinat să fac câteva incursiuni diacronice, luând în studiu mai ales capitolul dregătoriilor din Țara Românească și Moldova, în secolele XIV – XIX, perioadă ce constituie referință pentru modul în care pătura conducătoare exercita autoritatea la diferite niveluri, de la cel local și până la „domn”.
Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar…
La sfârșitul intervențiilor lor din Senatul Roman, membrii acestui forum de autoritate obișnuiau să rostească expresia „Semper fidelis”, ca o formulă de mărturisire a credinței și atașamentului lor în „aranjamentul de lucru” al Republicii.
Îmi stăruie în minte de o vreme una din învăţăturile marelui poet persan Saadi (sec. 13), cuprinse în cele două culegeri: Golestan (Grădina florilor) şi Bustan (Livada). E vorba de învăţătura „lucrurilor dăinuitoare”. Scrie Saadi: „Trei lucruri nu pot dăinui lipsite de – alte trei: avuţie fără neguţătorie, a minţii luminare fără înfruntare şi stăpânire…
Amintiri cu bibliotecari dintr-un februarie…, dar nu numai De Maria GÂRBE Cu tot respectul pentru actuala eră a informațiilor virtuale, nu se cade să uităm că anul acesta, în data de 3 februarie, s-au împlinit 553 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg (n. circa 1400 – d. 3 februarie 1468), inventator şi tipograf. Invenția…
Parcurgând o carte cu adevărat magnifică (Dimitrie Gusti şi colaboratorii – CORNOVA 1931, Editura Quant, Chişinău, 2011), primită în dar de la Marele meu Prieten VASILE ŞOIMARU, am dat şi peste textul Domniei sale „Un sat în flori, născut din dragoste”, care ar fi trebuit să fie „Prefaţă”. În rândurile acestei declaraţii-manifest, a celui care,…
De Teodor ARDELEAN | Preluare: Gazeta de Maramureș – 11 Decembrie, 2020. Ca să te simți împlinit, timpul trăit trebuie mărturisit. E o concluzie de viață, desprinsă din multe clișee, care se decupează singure în fluxul memoriei. E, poate, chiar o învățătură din minte și de minte, căci a ține minte e deja un produs finalizat.…
de dr. Teodor ARDELEAN Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare Zilele trecute un vechi amic din urbea noastră mi-a făcut, în doar câteva cuvinte, o radiografie extrem de interesantă. „Tu ai cea mai mare problemă în a-ţi administra propriile succese. Iar succesele îţi vin pentru că ştii să vezi la alţii numai părţile bune…”.…
de dr. Teodor ARDELEAN Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare Pledoariile pentru lectură sunt fireşti şi binevenite. Trăim vremuri delicate în care multă lume fuge din calea cărţilor. Dar, „lectura” nu înseamnă doar cărţi, ziare şi reviste. „Lectura” însemnă şi cititul pe calculator sau un alt purtător de informaţii. Mai mult decât toate acestea…
de dr. Teodor ARDELEAN Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare Am pus expresia din titlu între ghilimele deoarece în rândurile ce urmează nu va fi vorba despre „femeia de la ţară din Maramureş”. „Ţăranca maramureşeană” este bisericuţa de lemn din Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea. Aici, în acest sătuc izolat de pe Valea Cernei (afluent al Olteţului)…
